Cercetător în tehnologii informaționale, cetățean de onoare la Telești. Avertismentul despre pericolul creat de om

Un gorjean din Telești a devenit cetățean de onoare al localității, în semn de apreciere pentru faptul că de-a lungul carierei sale științifice s-a remarcat din plin în domeniul în care a ales să activeze și a avut rezultate apreciate la nivel mondial.

Gheorghe Adam este de ani buni de zile director adjunct al Laboratorului de Tehnologii Informaționale din cadrul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna, în apropiere de Moscova. A colaborat însă din plin cu colegii săi de la Geneva de la acceleratorul de particule. Acum a ajuns după mult timp pe meleagurile natale și a fost primit așa cum e normal pentru o personalitate prea puțin cunoscută în Gorj.

Gheorghe Adam a venit pe lume în vara lui 1943, în plin război, iar copilăria și-a petrecut-o în satul Șomanești. A învățat carte, a absolvit Universitatea din București, iar de aici până la o carieră în domeniul cercetării nu a mai fost decât un pas. Recunoaște acum că a avut șansa să prindă „o ieșire” de un an pentru studii la Geneva în plină perioadă comunistă, iar asta l-a ajutat să perceapă altfel lumea în care a trăit.

„În 1974 am fost nu ultimul, ci penultimul cercetător român care a primit permisiunea să meargă în Vest pe termen lung. Am mers un an de zile la Geneva și, cinstit, școala de viață de acolo mi-a schimbat foarte mult percepția în ceea ce înseamnă să trăiești 100% cinstit. 100% e foarte greu, pentru că depinde cine îți e interlocutorul. În raportul cu unul ești cinstit, iar în raport cu altul zice că nu ești, pentru că viața umană nu e liniară, iar fiecare om vede lucrurile așa cum le vede. Important e ca în viață să realizezi un comportament în așa fel încât să dormi liniștit și să nu ai procese de conştiinţă că l-ai nedreptățit pe unul sau altul. Știu că există oameni care nu își pun asemenea probleme de conștiință. Datorită modului în care am crescut în copilărie, al interacțiilor de viață pe care le-am avut, am ajuns să am un asemenea comportament, care nu a depins că a fost orânduirea socialistă sau că s-a schimbat apoi modul de ordonare a relațiilor umane în noua conjunctură în care trăim. Lucrurile din punctul de vedere al omului Adam Gheorghe au fost o prelungire analitică, cum vorbim noi în matematică”, spune savantul gorjean.

Vine rar în Gorj

Programul încărcat și distanțele mari l-au făcut pe Gheorghe Adam să nu vină prea des pe la Telești. În România ajunge și de două ori pe an, dar discuțiile cu colegii din țară îi ocupă tot timpul. Și-a dedicat toată viața unui domeniu în care foarte puțini oameni se pot implica, iar descoperirile pe care le-a făcut au compensat dorul de casă. „Ce înseamnă că nu am fost acasă? În Gorj de mult timp. Sunt ani de zile. Eu cu soția lucrăm la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare și pentru că avem acolo un mandat de conducere la un laborator de tehnologii informaționale, și majoritatea timpului o petrecem acolo. De două ori pe an ajungem în țară pentru contacte cu colegii români și, cum e în viață, nu se poate să meargă totul uns. În Gorj ajungem când se poate. Nici acum poate nu ajungeam dacă dl. profesor Bunoiu nu îmi dădea un telefon să îmi spună că cineva s-a gândit că ar fi bine să ajungi în sat și să cunoști și generația tânără a satului Telești. Văd că toată lumea e tânără. Laboratorul de tehnologii informaționale din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare este laboratorul cheie pentru că se face știința mare. Asta înseamnă proiecte mari, care presupun 100% cercetare de modelare matematică, de dezvoltare de metode, de algoritmi, de programe, pentru planificarea viitoarelor experimente, pentru planificarea instalațiilor, pentru control. Când se realizează un accelerator de particule acesta lucrează cu energii extraordinar de mari. Controlul se realizează cu câmpuri magnetice care trebuie să satisfacă cerințe de uniformitate extrem de riguroase. Nu ai dreptul să greșești cu mai mult de o milionime și trebuie să fie realizate aceste cerințe pentru că, altfel, totul se duce de râpă, devine o bombă”.

Meritul lui Bunoiu

Gheorghe Adam ar fi rămas poate și acum o perlă nedescoperită dacă un alt gorjean plecat de pe meleagurile natale pentru a face o carieră universitară nu s-ar fi întâlnit cu acesta la Moscova. Mădălin Bunoiu este gorjeanul care a devenit prorector al Universității de Vest din Timișoara și cel care a convins autoritățile județene că merită să îi acorde un minimum de atenție celui care s-a născut pe aceste meleaguri și pe care viața l-a dus la mii de kilometri distanță prin lume. „Am constatat că suntem născuți n același județ. Pentru mine rămâne o datorie de onoare să mă gândesc în fiecare zi la locurile în care m-am născut, pentru care am o afecțiune deosebită. Azi vorbim de un intelectual în adevăratul sens al cuvântului, dincolo de specialistul în fizică. Personalitatea dânsului este una care transcede acest domeniu și am considerat absolut normal ca dumnealui să reîntregească comunitatea în care s-a născut și să o facem părtașe întregului județ Gorj. Ceea ce ne transmite domnia sa, prin modestie, generozitate și bunătate, este un model pe care îl putem prelua fiecare dintre noi acolo unde lucrăm. În aceste condiții, e o mare bucurie să fiu alături de prieteni pentru a pune un om de valoare la locul pe care îl merită”, a declarat Mădălin Bunoiu.

Acul în carul cu fân

Cercetătorul gorjean a povestit la discuțiile de la Telești că studiile pe care le coordonează au făcut ca tradiționala noastră zicală a căutatului acului în carul cu fân să fie depășită. Echipa pe care o coordonează se ocupă de calcule și mai complicate decât ne-am putea noi imagina, după cum ne-a menționat Adam. „La marile experimente, acolo unde a fost raportată obținerea bosonului Higgs (n.r. - faimoasa „particulă a lui Dumnezeu”), raportul între semnalul util și zgomot a fost de 1 la 1000 de miliarde. Vă dați seama că la 1000 de miliarde de evenimente înregistrate există un eveniment util. Căutarea acului în carul cu fân este o metaforă slabă față de necesitățile de obținere a informației utile. Laboratorul de tehnologii informaționale are în acest context un rol foarte important pentru că trebuie să asigure resursele de calcul pentru rezolvarea tuturor problemelor care apar”.

Inteligenţa artificială

În privința descoperirilor de care omenirea va avea parte, savantul gorjean se încumetă să spună de pe acum că în câteva decenii rasa umană va avea existența periclitată de inteligența artificială. Gheorghe Adam trage un semnal de alarmă și, la fel ca în scenariul din seria americană „Terminatorul”, vorbește despre cum ar putea roboții din viitor să elimine oamenii de pe planetă, tehnologia artificială evoluând în această direcție.

„În momentul în care această capacitate de analiză a creierului uman va fi depășită, și nu va fi mult până acolo, probabil viața mea nu va prinde, dar dvs. veți prinde, sunt previziuni că între 2026 și 2064 inteligența artificială va avea atâtea predicții încât, eu personal, am mari îndoieli că inteligența artificială creată va considera că oamenii mai sunt buni la ceva. Pur și simplu va fi o nouă formulă de existență și așa cum omul de Neanderthal a fost eliminat de Homo Sapiens, Homo Sapiens nu va mai fi interesant. Aici e marele pericol și pericolul e creat de oameni”, a mai spus Gheorghe Adam.

Vizualizări: 2,205

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Oameni, locuri, povești:

Citește și: