Din ce în ce mai multe femei şi copii din judeţul Gorj devin victime ale violenţei domestice, după cum arată statisticile furnizate de către Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială (DMPS). Astfel, dacă în trimestrul II al acestui an s-au înregistrat 129 de cazuri de violenţă în familie, în trimestrul III, numărul lor se îndreaptă considerabil către pragul de 160. Dar dacă ţinem comt de faptul că nu toate persoanele au curajul să-şi înfrunte agresorul şi să depună plângere, numărul lor este mult mai mare.

Majoritatea cazurilor se petrec în mediul rural, iar cele mai frecvente sunt corecţiile fizice, pentru că şi în anul 2009 mai există părinţi care sunt convinşi că bătaia e ruptă din rai. Minodora Diaconu, purtător de cuvânt în cadrul DMPS Gorj, spune că situaţia privind violenţa domestică se centralizează în urma datelor primite de la instituţiile cu care s-a încheiat un raport trimestrial: „Cele mai multe cazuri le primim de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC), apoi de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ), precum şi de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj. Cele mai multe victime sunt din rândul copiilor şi al vârstnicilor. De exemplu, în luna august, am avut şi o persoană care a decedat în urma bătăilor suferite”. După agresiunile de natură fizică înregistrate în trimestrul III, urmează cele de natură psihologică (40), socială (26) şi economică (19). Din cele 163 de victime declarate, 93 provin din mediul rural.

Femeile ascund că sunt agresate

Situaţia oficială nu este însă cea reală, pentru că foarte multe femei, de exemplu, nu se duc la instituţiile abilitate să se plângă de tratamentele rele aplicate de partenerul de viaţă. Minodora Diaconu spune că teama de reacţiile soţilor sau lipsa independenţei financiare le determină pe femei să tacă şi să rabde în tăcere actele de violenţă: „Sunt mai multe cazuri decât în evidenţele noastre, pentru că multe femei sunt casnice şi depind efectiv de banii pe care bărbaţii lor îi aduc în casă. Principalele cauze care duc la acutizarea fenomenului de violenţă domestică sunt starea socială şi materială precară, alcoolul, precum şi posibilele tulburări de comportament”. De asemenea, reprezentanţii instituţiei consideră că ar fi nevoie de nişte măsuri mai dure pentru a împiedica ca toate aceste cazuri să nu se mai repete: „Discuţiile pentru consiliere şi îndrumare care sunt purtate cu agresorii se pare că nu sunt suficiente pentru ca aceştia să-şi revizuie comportamentul. Ar trebui să se aplice amenzi contravenţionale mai mari, iar persoanele recalcitrante să petreacă mai mult timp în spatele gratiilor. Victimele agresiunilor de tot felul îşi pot găsi un adăpost la centrul Casa Sânziana, unde li se oferă hrană, asistenţă medicală şi socială, precum şi consiliere juridică şi psihologică”, mai spune Diaconu. De asemenea, aceste persoane servesc masa la cantina de ajutor social a Primăriei din Târgu-Jiu, în prezent aflându-se două femei în incinta centrului, unde însă nu por rămâne decât pentru o perioadă limitată, cuprinsă între 7 şi 60 de zile.