Pentru că ar lua prea puţini bani pe el! Practic asta a fost afirmaţia managerului Laurenţiu Ciurel. Acesta a povestit cum a decurs întâlnirea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), unde Fondul şi-a exprimat nemulţumirea că această companie nu se află în curs de privatizare. Laurenţiu Ciurel a fost cel care a trebuit să le explice oficialilor FMI de ce nu s-a făcut acum. Mai mult, Ciurel nu a spus că s-a renunţat la ideea privatizării, însă a fost amânată luarea unei decizii până în 2014.

Oficialii FMI s-au aşteptat ca procedurile de privatizare să fie în curs. La întâlnire s-a discutat despre două tipuri de privatizare. „Au fost nemulţumiri din partea Fondului. Este vorba despre două feluri de privatizare. Prima ar fi IPO, un aport de capital de 15%, despre care s-a tot vorbit şi acesta se poate face doar în urma apariţiei unei hotărâri de guvern, hotărâre care nu a apărut, astfel încât, CE Oltenia nu este culpabil pentru ceva ce nu i s-a permis să facă, neexistând această hotărâre de Guvern. Şi OPSPI a explicat de nu s-a putut“, a declarat acesta.

Subiectul „controversat“ a fost însă privatizarea a 50% din acţiunile CEO. „Apoi s-a discutat şi aici au fost controversele mari să spun aşa, partea de privatizare majoritară, semnată de Guvernul României în martie 2011. Ar fi trebuit ca în septembrie 2012 să angajăm consultantul în vederea identificării unui investitor strategic şi apoi, în prima jumătate a anului 2013, să facem formalităţile acestea de înstrăinare a numărului majoritar de acţiuni, iar la jumătatea acestui an să avem acţionariat în majoritate, altul decât statul“, a explicat Ciurel.

Foarte important este faptul că, de această dată, Ciurel nu a spus că privatizarea nu se va face, ci că nu se va face acum. „Partea română a avansat ca termen de luare a unei decizii în a doua parte a anului 2014, lucru ce a creat nemulţumiri“, a adăugat Ciurel.

Argumentul lui Ciurel

Ciurel susţine că, dacă acţiunile ar fi vândute în acest moment, când compania este abia înfiinţată, investitorul strategic ar putea să întârzie, iar banii obţinuţi ar fi puţini. „Explicaţia pe care am dat-o pentru ambele neprivatizări a fost că piaţa este foarte jos la această oră, că nu este momentul să vinzi, că o treabă serioasă se face atunci când ai oarecare garanţe că poţi obţine randament la tranzacţia pe care o faci, interesul e să obţii cât mai mulţi bani pe care să-i duci într-un program de investiţii, dacă se numeşte aport de capital atunci acel capital chiar să existe. De asemenea, se poate spune fără teamă de a greşi că o companie care practic nu are trecut, aşa ca şi CEO, care nu are un bilanţ financiar auditat gata, nu poate gândi că are şanse serioase la un partener strategic de privatizare pentru că aceştia doresc întâi o radiografie a ultimilor ani, la bursă îţi cere bilanţul, fondul de profit şi pierderi pe ultimi trei ani, în orice încercare de a lista, ori noi nu avem nici măcar zece luni de funcţionare. E o oarecare reticenţă“. În final, Ciurel spune că: „Mi s-a dat dreptate“.

Neprivatizarea CEO a blocat noul acord cu FMI

Şi totuşi, dacă avem în vedere o declaraţie a ministrului Economiei, Varujan Vosganian, unul dintre motivele pentru care FMI a refuzat să încheie un nou acord cu guvernul Ponta este legat tocmai de neînceperea demersurilor pentru privatizarea CE Oltenia. În schimb, FMI a prelungit actualul acord cu două luni, timp în care guvernul trebuie să facă ce a promis. "Aceste Complexe Energetice au nevoie de o anumită percepţie de piaţă pentru a putea să îşi îndeplinească programul de privatizare si probabil ca acesta este lucrul ce s-a avut în vedere la prelungirea cu două luni (a acordului actual cu FMI - n.red.)”, este declaraţia lui Vosganian.

PROMISIUNE

Victor Ponta a promis în campania electorală că în timpul mandatului său de premier Complexul Energetic Oltenia nu va fi privatizat majoritar, chiar dacă guvernul său şi-a asumat acest proiect în scrisoare de intenţie către FMI din septembrie 2012.

„În a doua parte s-a spus, domn’le este vorba despre privatizare, uite ce scrie aici, că trebuiau începute demersurile pentru privatizare majoritară. Şi atunci, ministrul a spus că, domnule, nu mai avem de gând să facem aşa ceva, facem doar aport de capital. Capitalizăm compania pentru investiţii de mediu. Nu există intenţia şi achiziţia de servicii pentru privatizare. Şi s-a trecut mai departe. Chiar aşa, într-o notă optimistă”.

Declaraţie Laurenţiu Ciurel, după întâlnirea cu FMI, din noiembrie