Demonstraţiile olarului Ion Retezeanu i-au atras pe târgujieni ca un magnet. Meşterul a prelucrat lutul, ieri dimineaţă, chiar sub ochii trecătorilor. Cei mai curioşi au fost copiii care aflaţi la amfiteatrul din centrul municipiului au lăsat joaca pentru a vedea cum se fac oalele, ulcioarele şi farfuriile de pământ. Şi cum majoritatea nu au mai văzut niciodată o roată a olarului, micuţii s-au întrecut în întrebări. Chiar dacă şi-a făcut foarte mulţi admiratori, Ion Retezeanu nu a reuşit să facă vânzări foarte mari. Acesta spune că la târgurile meşterilor populari din ultimii ani criza financiară se face simţită tot mai mult.

Gorjeanul Ion Retezeanu i-a atras, la roata olarului, pe vizitatorii Târgului Meşterilor Populari din România. Ieri dimineaţă, zeci de persoane s-au oprit din drum pentru a vedea cum se fac oalele, ulcioarele şi farfuriile de lut. Cei mai  curioşi au fost copiii care au renunţat a se mai juca la amfiteatrul din zona centrală arătându-se foarte interesaţi de secretele olăritului. Meşterul a făcut mai multe obiecte din lut şi a precizat că la fiecare târg vine însoţit de roata sa pentru  a face demonstraţii. “La fiecare târg aduc şi roata olarului pentru a face diferite obiecte pe loc. Fiind copil am învăţat de la părinţii şi bunicii mei să fac cănuţe, ulcioare şi farfurii de lut. Înainte a ajunge să modelez materialul la roată mai trebuie urmate câteva procedee. Lutul se bate ca o turtă cu ajutorul unui mai. Se taie subţire cu o cuţitoaie, făcută dintr-o coasă. Procedeul se reia de două-trei ori pentru a se elimina impurităţile. Urmează apoi tehnica de călcare şi degresarea. Pentru vasele folosite la gătit degresarea se face cu nisip, iar pentru celelalte degresarea se face cu cenuşă. După ce se bat bulgării în raport de mărimea vaselor dorite, se trece la lucru cu roata. Nu este uşor să prelucrezi lutul, obiectele artizanale necesită o muncă de câte două-trei zile. Cel mai dureros este atunci când sparg câte un obiect după ce îl decorez. Se întâmplă deseori acest lucru, dar nu am ce face şi o iau din nou de la capăt”, a declarat Ion Retezeanu.

Mulţi admiratori, cumpărători puţini

Chiar dacă a reuşit să-şi facă foarte mulţi admiratori, meşterul spune că vânzările merg din ce în ce mai prost. “Cândva olăritul era o meserie din care se puteau câştiga bani frumoşi. Acum, nu se mai poate trăi cu banii încasaţi din vânzarea obiectelor de lut. În ultimele târguri criza se simte din ce în ce mai mult. Avem admiratori, dar nu avem cumpărători. Oamenii se opresc, se uită, se miră de frumuseţea obiectelor de lut şi trec mai departe. Avem cheltuieli mari şi de multe ori nu reuşim să le acoperim. Lutul îl găsim şi greu prin alte judeţe ale ţării, iar smalţul şi lemnul este foarte scump”, a mai precizat Ion Retezeanu. Preţurile obiectelor realizate de meşterul gorjean variază între 2,5 lei, cănuţele pentru ţuică, şi 50 de lei, farfuriile ornamentale.