La Cinema City, în Târgu Jiu, există cinci săli, adică pot rula cinci filme în paralel. Sigur că, înțelegând noțiunea de „comercial” și importanța succesului, nu ne putem aștepta să se aducă producții de la Cannes sau Berlin în fiecare sală. Dar mi-e greu să pricep de ce nu e păstrată măcar una pentru filme unanim apreciate de critici. Nu sunt suficiente patru filme proaste din cinci posibile?

Și măcar dacă alea comerciale ar avea mare audiență, dacă s-ar umple sălile la producțiile americane ușurele, aș înțelege. Dar vă dau un exemplu neutru: un film american de acțiune, unul chiar bun după standarde de privitor mediu, Atomic Blonde, a strâns vineri seara (un moment în care de obicei oamenii merg la film, nu?), în sala Cinema City din Târgu Jiu, fix UN spectator. Pe mine. Și acum să trecem la exemplele extreme.

Weekend-ul acesta am fost la București din două motive. Unul dintre ele (și nu glumesc) a fost să văd un film pe care știam că nu o să am șansa de a-l vedea vreodată la Târgu Jiu. Se numește Forushande în limba originală (farsi), tradus „Clientul” la noi, și nu este deloc o fiță  sau o producție de artă, la care publicul larg să strâmbe din nas sau să aibă dificultăți de înțelegere. Din contră, este un film premiat cu Oscar pentru film străin (iar Oscarurile chiar premiază filme comerciale) și este un film excepțional și mai ales simplu, care este iranian doar întâmplător, pentru că genialul regizor Asghar Fahradi se întâmplă să fie născut în Iran. Putea să fie american, franțuzesc sau chiar românesc la fel de bine, pentru că transcende cu succes barierele culturale, sociale sau de vârstă și se adresează, fără exagerare, întregii planete. Și filmele anterioare ale lui Fahradi sunt fabuloase (A Separation, About Elly) și, evident, nici ele n-au rulat și nu vor rula vreodată la Târgu Jiu. Să vă spun ce rulează în loc?

The Emoji Movie („Aventura zâmbăreților”), doamnelor și domnilor. Poate cel mai insultător film pentru întreaga inteligență și civilizație umană din istoria recentă. Un film notat cu nota 8 din 100 (da, deci cu mai puțin de 1 din 10) de o comunitate de peste 100 de critici de film din toată lumea care l-au văzut și și-au dat cu părerea. Dar să vă spun câteva scurte review-uri din presa internațională, reacție la filmul pe care distribuitorii au crezut că e foarte important să-l aducă la Târgu Jiu, ca să-l vadă gorjenii: 1. „Acest film nu este doar o mizerie, ci este o mizerie făcută cu mult tupeu”. 2. „Țineți-vă copiii departe de această falsă comedie, poate să le afecteze mințile în moduri oribile!”. 3. „Uitându-te la el, simți că este o adunare mondială a muștelor care roiesc deasupra cadavrelor împuțite ale artei și culturii, care au sucombat tragic”. Da, asta rulează la Târgu Jiu. Era neapărat necesar să vedem „Aventura zâmbăreților”, în timp ce sute de capodopere care apar anual nu au ce căuta pe la noi.

Știți de ce se întâmplă asta, sper. Tot la politicieni e vina. Pentru că nu doar că nu fac nimic să ne scoată din marasmul ignoranței, ci chiar sunt direct interesați să fim cât mai proști. Dumnezeu cu mila, pentru cei care nu știu alte limbi decât româna.