Returnarea donațiilor făcute în cadrul campaniei guvernamentale pentru achiziționarea „Cumințeniei Pământului” se dovedește a fi o treabă destul de anevoioasă, dar și scumpă. Banii nu vor ajunge înapoi către donatori decât dacă Guvernul reușește să plătească diverse comisioane bancare, primele estimări arătând că bugetul va trebui să suporte costuri cuprinse între 100.000 și 200.000 de lei.

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a precizat, marți, că Guvernul poartă negocieri cu băncile pentru a le convinge să renunțe la comisioanele pe care le practică tocmai pentru ca sumele cheltuite de la buget în acest sens să fie cât mai mici sau, dacă e posibil, zero.

Discuții trebuie purtate și cu operatorii de telefonie mobilă pentru că o parte din donații au fost făcute prin SMS-uri. O parte din donațiile de acest gen au provenit de la cartele fără abonament, identificarea donatorilor fiind aproape imposibilă mai ales dacă utilizatorii nu au mai folosit cartelele respective între timp. „În acest moment există discuţii cu Ministerul de Finanţe pentru că rambursarea banilor implică nişte costuri de comisioane bancare şi costuri de rambursare a banilor de către operatorii de SMS-uri. Există o cifră, nu este final, e doar estimată între 100.000 şi 200.000 de lei din comisioane. Vom identifica sursa, dacă nu reuşim să negociem cu băncile să nu perceapă aceste comisioane, iar banii vor fi rambursaţi conform Hotărârii de Guvern până la 31 decembrie 2017, urmând să vedem ce facem mai departe”, a menționat ministrul culturii.

Sfârșitul acestui an reprezintă termenul limită până la care Guvernul trebuie să returneze toți banii strânși prin campania inițiată de Guvernul Dacian Cioloș în mai anul trecut. S-au strâns atunci 1.273.668 euro, banii provenind de la peste 100.000 de persoane. Guvernul își propusese să adune 6 milioane de euro din donații pentru ca, împreună cu cele 5 milioane provenite de la Ministerul Culturii, să facă rost de suma de 11 milioane cu care trebuia să achiziționeze „Cumințenia Pământului”. Lucrarea lui Brâncuși a rămas însă în posesia proprietarilor săi inițiali, Guvernul renunțând la planurile de achiziționare a operei.