Guvernanţii, prea ocupaţi cu buzunarele lor

România este singura ţară din lume unde aştepţi şase luni să fii programat pentru examenul auto, după ce ai terminat şcoala de şoferi. Poate pentru că este singura ţară din lume unde examinatorii sunt poliţişti. România e ţara în care durează 8-10 luni până îţi vine în plic mesajul că ai mers fără rovignetă, cu amenda aferentă.

România este ţara în care durează două luni să schimbi acţionarul la o firmă, ţara în care treci pe la cinci ghişee pentru a obţine un cazier fiscal. România e ţara în care dacă vrei să faci o lucrare cu autorizaţie, te costă mai mult hârtiile decât lucrarea.

România e ţara în care stai două luni pe lista de aşteptare să îţi faci analizele medicale pe asigurare, şase luni dacă nu mai mult pentru un RMN decontat de Casă. România e ţara în care medicii specialişti buni nu te pot programa mai devreme de o lună nici măcar la cabinetele private.

România e ţara care nu construieşte spitale, dar face tot felul de centre de informare turistică în care nu intră nimeni. România e ţara care face în aşa fel încât 80% din fondurile europene să nu poate fi accesate decât de instituţii publice - şcoli, primării, universităţi - iar banii se pierd pentru că acestea nu au capacitatea să le absoarbă. Iar mulţi dintre banii europeni accesaţi sunt risipiţi pe simpozioane.

România e ţara tuturor problemelor, de toate felurile. Sunt o mie de probleme de rezolvat în fiecare zi, din toate domeniile de activitate. Şi noi ce facem? Discutăm de un an şi jumătate doar două subiecte: salariile în sistemul bugetar şi legile justiţiei. Şi nu e vorba că le discutăm noi, presa. Ci că ei, guvernanţii, nu ne oferă niciun alt subiect de discuţie.

Înţeleg că România este ţara cu cei mai mulţi miniştri, cu cei mai mulţi secretari de stat, cu cei mai mulţi parlamentari, cu cele mai multe instituţii, cu cei mai mulţi bugetari pe cap de locuitor. Oare oamenii ăştia au în plan să rezolve problemele astea mici, de care ne lovim la tot pasul? Sau stăm toţi gură cască la televizor, să aflăm când ne spune Tudorel Toader decizia aia care e luată de anul trecut şi când termină Olguţa Vasilescu noua lege a pensiilor.

Pot să înţeleg dacă mai cresc nişte taxe, pot să înţeleg dacă mai înfiinţăm două mii de instituţii, dar vreau să văd nişte efecte, să văd că statul îmi simplifică viaţa. Dar aşa, să tot plătim la taxe şi ei doar să ne complice existenţa, parcă nu văd sensul.

Vizualizări: 287

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: