Mason of a bitch

Mai nou, în politica românească e o isterie cu masonii. Aparent, o grămadă de tembeli sunt masoni și asta înseamnă ceva. Dar chiar și mai interesanți decât masonii sunt fanii masoneriei. E un cerc vicios. Cu cât ești mai prost, cu atât ești mai obsedat de societăți secrete, de lucruri absconse, de secrete în general. Ceea ce e foarte convenabil, pentru că, prost fiind, foarte multe lucruri ți-s secrete.

Este interesant, totuși, cum setea de cunoaștere se manifestă și la proști. Doar că proștii vor să cunoască prostii. Vor să citească, dar vor să citească despre cei 10 pași în care poți deveni un manager de succes, povești de dragoste zaharisite cu vampiri efeminați, despre trucuri prin care te poți lăsa de fumat și despre francmasonerie. Sau, mă rog, poate-i mult spus ”să citească”. Dar în orice caz vor să se uite pe YouTube la chestii din astea, ceea ce-i la fel de important.

Rămânând puțin la societăți secrete, este la fel de interesant cum cretinii sunt pasionați doar de societățile secrete ce se presupune că sunt malefice și puternice, deși chiar sub nasul lor își trăiesc viața societăți la fel de secrete (pentru ei), dar reale, interesante și, culmea, accesibile: societatea secretă a oamenilor care citesc, societatea secretă a oamenilor care merg la teatru, societatea secretă a oamenilor informați și care cumpără presă de calitate, societatea secretă a oamenilor cu umor și câte și mai câte. Nu, tată. Ei visează masoni, Skul&Bones, spionaje… E confortabil, într-un fel, să crezi că lumea e condusă din umbră de niște super-șmecheri care îți interzic ție accesul la informații, bani și high-life. În orice caz, e preferabil să crezi asta decât să crezi că-ți interzici singur toate aceste răsfățuri, fiind bătut în cap. Vorba lu' Rebengiuc în Balanţa  (adaptată la situație): “Lasă, dragă, că nu din cauza masonilor n-ai pus tu mâna să citești o carte când erai mic, nu ei ți-au scos ei cratimele din lucrare ca să pici bacul și nici nu te-au modelat bieții masoni în adultul prost și care nu se pricepe la nimic și lucrează pe 15 milioane care ești acum!”

Să nu uit, tot din categoria ”Fani ai societăților secrete” fac parte, cred, și paranoicii care refuză să-și facă publice anumite date cu caracter personal. Și nu este vorba despre PIN-ul cardului, ci de CNP, de exemplu. Tare prost (și tare fudul) trebuie să fii ca să te temi că cineva poate face ceva cu CNP-ul tău! Deși, dacă mă gândesc mai bine, se pot face chestii groaznice cu informațiile de-acolo, nu zic, dacă acestea cad în mâinile cui nu trebuie. De exemplu, un om rău poate afla când ești născut și să nu-ți zică ”La Mulți Ani” pe facebook când e ziua ta. Masoni nenorociți!

Vizualizări: 170

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: