Pentru că fiecare început de săptămână este, pentru oamenii muncii, un sfârșit mic al lumii, vă propunem să ne abatem astăzi atenția către un scenariu de apocalipsă mai puțin băgat în seamă, dar luat foarte în serios de NASA, care se pregătește pentru evitarea lui. Când vine vorba despre moartea întregii umanități, suspecții de serviciu sunt războaiele atomice, încălzirea globală sau ciocnirea cu diverse corpuri extraterestre. La fel de sexy sunt epidemiile sau preluarea controlului de către niște computere rele, capabile să învețe singure și să ne anihileze, fără să ne urască personal, dar doar pentru că oamenii le vor fi inutili. Dar, probabilistic vorbind, un alt scenariu ar putea fi mult mai plauzibil decât toate acestea: e vorba de supervulcani.

Există 20 de supervulcani cunoscuți, pe Pământ. Erupțiile lor sunt extrem de rare: cam una la 100.000 de ani. Dar, când una se petrece, poate arunca suficientă cenușă în aer încât să provoace o noapte și o iarnă permanente, pe tot întinsul Terrei, blocând lumina soarelui și ducând la moartea vegetației. Dintre cei 20, 10 sunt candidați perfecți pentru scenariul cel mai negru cu putință: Yellowsone (SUA), Vezuviu (Italia), Popocatepetl (Mexic), Sukurajima (Japonia), Galeras (Columbia), Marapi (Indonezia), Nyiragongo (Congo), Ulawun (Papua Noua Guinee), Taal (Filipine) și Mauna Loa (Hawaii). Puteți căuta poze cu ei pe Google, sunt toate impresionante. Așa cum este și documentarul „Înăuntrul Iadului” (2016, Netflix).

Soluția pe care o pregătește NASA? Răcirea artificială a vulcanilor respectivi, pentru a împiedica explozia și, ulterior, erupția propriu-zisă. Se iau mai multe scenarii în considerare pentru reușirea acestei răciri, cel mai plauzibil fiind acela de a pompa apă în crater, pentru a răci lava dinăuntru. Costurile procedurii însă, oricât de simplă ar părea aceasta, se ridică la circa 4 miliarde de dolari. În plus, ar putea lăsa comunitățile de pe lângă respectivii vulcani fără apă, dar hei, ținând cont că ar putea salva toată planeta, s-ar putea să merite eforturile.

Cel mai periculos lucru legat de supervulcani este că o erupție masivă nu poate fi prevăzută. Există supervulcani care și-au reînceput activitatea după ce au fost cosniderați morți pentru sute de mii de ani. De aceea, pentru moment cel puțin, comunitatea științifică pare să considere, cu datele pe care le avem la dispoziție, că o epidemie, un război atomic și încălzirea globală sunt cele mai mari trei pericole pentru umanitate, statistic vorbind. Mai exact, e stabilit că sunt 5% șanse ca o epidemie sau un război să ne șteargă de pe fața pământului, în următoarea sută de ani. Același procent și pentru încălzirea globală, dacă nu luăm măsuri acum, doar că va fi o moarte mai lentă întinsă pe parcursul a două secole.