Cel mai mare eșec al poporului român este unul muzical, deci cultural, deci de identitate

O creație lirică, vocală sau doar instrumentală, specifică poporului român, în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, de tristețe, de iubire, de regret etc.

Ce credeți că am definit mai sus? Nu, nu este maneaua. Este DOINA. Câte doine știți? Sau câți cântăreți de doine? Poate cântăreți moderni și cool care să reinterpreteze (măcar) doine în ritmuri actuale? Nici unul, bănuiesc. Absența doinei din CV-ul colectiv (ăsta nou, nu istoric) al poporului român, absența ei din viețile noastre, ale tuturor, înlocuirea ei cu niște genuri muzicale nefericite sau nereușite, multe furate de afară, reprezintă un eșec real și dureros al acestei țări, în întregul ei.

La alții, doinele sunt mândrie națională, carte de vizită, principală atracție turistică și exemplu de ce înseamnă unicitatea unui popor.

Acest gen muzical este caracterizat prin melodii dramatice și versuri tânguitoare, care se referă foarte frecvent la mare, la dragoste sau la săraci. Este de obicei asociat cu cuvântul ”saudade”, care descrie tânjirea după ceva sau dorința puternică de ceva, acest ceva fiind, de cele mai multe ori, intraductibil în alte limbi decât limba română, unde are un echivalent aproape identic: dor.

De data asta am dat definiția fado-ului. Doina portughezilor nu doar că se cântă încă pe străzile Portugaliei, ci reprezintă și o afacere de mare succes. Cântărețele tinere cântă fado în proporție foarte mare și, deși păstrează regulile de bază ale fabulosului stil muzical lusitan, nu ezită să-i aducă îmbunătățiri și modernizări, să-l transforme, să-l facă atractiv pentru tineri, în fond, să-l ducă mai departe.

Nu cred că există vreo femeie care să cânte fado fără să fie superbă. Nu știu cum sunt Cuca Roseta sau Ana Moura sau Amalia Rodrigues sau Mariza sau Joana Amendoeira, atunci când nu cântă fado. Nici nu mă prea interesează, nu plănuiesc să le iau de nevastă, din păcate. Dar când cântă fado char asta sunt: se transformă în nevestele, mamele, surorile, bunicile noastre, ale tuturor. Adică devin superbe.

Încercați-le și apoi gândiți-vă de ce fado-ul a reușit și de ce doina a dat greș.

Vizualizări: 338

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: