Lupta anticorupţie nu a fost niciodată una reală în România. Au fost nişte reglări de conturi între politicieni şi afacerişti, prin intermediul sculelor pe care le avea fiecare prin parchete, tribunale sau servicii. Pe ici, pe colo, au mai luat pe câte unul, să dea impresia de luptă.
De când e Iohannis preşedinte, ceva pare să se întâmple, dar e totuşi o perdea groasă de fum. În mandatul lui Iohannis, SRI s-a debarasat de primii doi şefi: George Maior şi Florian Coldea. Primul părea un tip cult şi educat, al doilea un militar de forţă. De vreo doi ani ni se conturează o altă realitate, descrisă de Udrea, Ghiţă, Bica şi alţii. Am aflat de la Udrea că milionarul ei soţ Dorin Cocoş îşi bea săptămânal cafeaua cu şefii SRI, la sediu. Recent am aflat şi de la Ghiţă că a fost de sute de ori la sediile SRI cu denumiri de mutări de şah, la discuţii amicale ba cu Ghiţă, ba cu Coldea. Nu mai zic de valizele cu sute de mii de euro pentru televiziuni, de excursii în locuri exotice, de combinaţii politice etc. Numele care apar cel mai des în combinaţii sunt Maior, Coldea, Ponta, Ghiţă, Oprea, Băsescu, Udrea. Nu cumva toţi sunt deja istorie?
Dar, mafia nu ar fi ajuns atât de puternică în România dacă nu ar fi fost protejată de cei care trebuiau să o combată. Tot respectul pentru procurorii care încearcă acum să mişte lucrurile din loc, dar lupta anticorupţie ar fi trebuit să înceapă cu cei care au protejat mafia. Cu un PSD revenit la putere cu o largă majoritate, cu un PNL care susţine în culise modificarea codurilor, este greu de presupus că Justiţia are cadrul pentru a deveni în sfârşit o putere în stat. Şi totuşi, pare că la Cotroceni se lucrează în acest sens mai mult decât vedem noi la televizor. Iar capii mafiei Maior-Băsescu-Ponta-Oprea etc pică unul câte unul.