“Suntem aici, suntem Antena / Avem mai mulți artiști decât reclama la Catena” - este versul meu preferat din cântecul Mondenilor despre varanul securist. Culmea, cei de la Mondenii sunt actori. Nu actori de talia lui Beligan, e drept, dar nici de nivelul lui moral. Nivelul moral al marilor actori ai neamului (cei de generație veche) este deplorabil. Niște oameni care nu pot ieși din logica în care au crescut: aceea de pupincuriști ai unui regim de stânga.

Regimurile de stânga sunt bune pentru actori, e drept. Poate bune și pentru societate, din perspectiva asta. Teatrele de stat primesc fonduri fără să fie întrebate de cât produc raportat la cât se cheltuieşte. Statul investește, deseori, în chestii mișto. Dar acest fenomen se poate produce, fie ea dreapta sau stânga la putere, și fără ca marii actori să se înjosească, ploconindu-se în fața celor mai mari reprezentanți ai Lui; ai Statului. Cine a dat odată limbi lui Ceaușescu, va suferi când se va trezi lăsat fără bucile mult-iubite. Înainte de '89, marele maestru Beligan scria, despre Nicolae Ceaușescu: ”e cel care ascultă respirația țării”, ”exponentul a ceea ce e mai bun în noi”, ”neobositul care se odihnește de la muncă printr-o altă muncă” (preluate din scrisoarea deschisă a lui Andrei Pleșu pentru Beligan, publicată ieri pe Adevărul). Un mare actor ajuns mare fiind un om mic. Nu trebuie judecat foarte aspru, însă. Poate că fără simbioza dintre el și regim, lumea ar fi fost văduvită de talentul lui Beligan. Dar nici nu ne cereți să-l mai stimăm pe acest bătrânel odios.

Ținut în brațe de stat o carieră întreagă, Beligan nu poate să înțeleagă zbaterile pentru supraviețuire (la urma urmei) prin care trec actorii care lucrează în capitalism, pe logica lui ”nu ești bun și nu vinzi, atunci mori”. Actorii tineri nu au o viață ușoară, chiar dacă unii sunt măcar la fel de talentați pe cât era Beligan când avea vârsta lor. Cu toate astea, nu s-au gândit să lingă în cur. Poate pentru că n-au pe cine sau poate pentru că nu au înclinația morală să o facă. Cine știe? Cert e că, în ciuda faptului că trăiesc prost în capitalism și că le-ar plăcea și lor să primească bani fără număr de la stat, tinerii actori nu vor vota vreodată cu PSD. Și nici nu vor apărea pe stadioane la ode comuniste. Bravo lor! Nu-i cunoașteți, dar sunt deja mai buni decât Beligan. Și, pentru mulți dintre noi, mai mari.