Revenind la chestiunea cu subiectele minore semnalate pe canalele românești în opoziție cu evenimentele adevărate care se petrec în lume, am o știre care s-a petrecut chiar în afara lumii, într-atât de importantă e: un meteorit uriaș a lovit planeta Jupiter. Sau poate un asteroid sau o cometă, nu se știe exact ce a fost, dar oricum e irelevant. Relevant e faptul că obiectul care s-a ciocnit cu Jupiterul a lăsat, pe suprafața acestuia, o gaură de dimensiunea Pămîntului. Haideți, facem niște calcule ca să ne imaginăm ce ar fi însemnat să ne bușească pe noi?

Sau poate vă interesează mai degrabă care sunt șansele ca Pământul să pățească la fel. Păi, atât de mici pe cât am crede. Cam de 11 ori mai puține decât șansele lui Jupiter de a i se întâmpla același lucru. Ori lui Jupiter i s-a întâmplat deja a doua oară în ultimii 15 ani. Faceți voi restul de procente. În fine, veți zice, dar noi ne-am putea apăra de el cu lasere ultra-performante și trimițând echipaje pe suprafața asteroidului care să și-o tragă în grote, ca Ben Affleck și Liv Tyler în Armagghedon. Vrăjeală, vă zic eu. Habar n-am avea ce ne-a lovit. Sunt atâtea mii de cataroaie care zboară razant în fiecare zi pe lângă noi cu viteze uriașe și, vai, atât de puține telescoape performante. Cel mult putem spera ca NASA să ne mai și chinuie puțin, anunțându-ne cu zece minute înainte că o să mierlim. Sau mai rău, or să apuce să spună ”vedeți că vine un asterooooo... ZBANG!”. Și s-a stins lumina.

Ar mai fi amuzant să ne imaginăm ce-ar face românii ca să oprească asteroidul care se apropie vertiginos. Ar putea să pună un sutien al Noricăi care să-l încetinească și care, profitând de principiul elasticității, să-l arunce înapoi în spațiu, către Jupiter. Sau ar putea să vină Iliescu și să cheme minerii, să arunce cu pietroaie în asteroid. Deși cel mai bine parc-ar fi tot să ieșim la punctul zero împreună și să dansăm pinguinul.