Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia a simţit din nou nevoia să îi ia apărarea directorului Laurenţiu Ciurel, acuzat de conflict de interese. Ciurel a fost în perioada 2010-2011 directorul firmei Katal Construct SRL, iar după ce a devenit director la CE Oltenia a dat mai multe contracte foştilor săi patroni Dumitru Ștefuți și Adrian Niculescu, pe alte firme deţinut de aceştia. Supraveghetorii din CE Oltenia s-au făcut că nu pricep subiectul şi au dat un comunicat prin care spun că nu au existat contracte între CE Oltenia şi Katal Construct, deşi nimeni nu susţinuse asta. Consiliul de Supraveghere  anunţă că va trimite punctul de vedere şi la ANI, crezând probabil că inspectorii de integritate sunt proşti şi nu vor mai documenta conflictul de interese.

Laurenţiu Ciurel a scris în CV-ul postat pe site-ul companiei pe care o conduce că în perioada 2010-2011 a fost director la Katal Construct SRL, unde a dat consultanţă pentru proiecte eoliene şi fotovoltaice. Lăsând la o parte faptul că acum se declară un opozant al energiei verzi, firma la care a lucrat Ciurel avea patru patroni: Cătălin Ciurel – fiul lui, Gheorghe Vlădoiu, Dumitru Ștefuți și Adrian Niculescu. Ultimii doi mai au şi alte firme, două dintre ele – Ştefi Company şi Adumit Company– având mai multe contracte cu CE Oltenia, primite fără licitaţie.

Dumitraşcu îi crede proşti pe cei de la ANI

CE Oltenia a avut în ultimii ani mai multe contracte cu Ştefi Company şi Adumit Company, cele mai multe prin încredinţare directă. În loc să verifice acest aspect, Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia dă un comunicat în care îl disculpă pe Ciurel minţind prin omisiune, iar în încheiere precizează că la solicitarea lui Ciurel va înainta documentaţia la ANI. „Consiliul de Supraveghere a constatat nu există conflict de interese întrucât între SC Katal Construct SRL, societate la care domnul Laurenţiu Ciurel a fost angajat pentru o perioadă scurtă de timp, şi Complexul Energetic Oltenia nu au existat şi nici în prezent nu există relaţii comerciale”, se arată în comunicatul semnat de preşedintele Gabriel Dumitraşcu.

Doar că nimeni nu a susţinut că societatea CE Oltenia a avut contracte cu Katal Construct SRL, ci cu alte firmele ale acţionarilor de la Katal. Potrivit legii, conflictul de interese se referă şi la deciziile prin care este creat un folos patrimonial persoanelor cu care funcţionarul s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani. Noul cod penal extinde infracţiunea nu doar la funcţionarii publici, ci şi la „persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice”.

Zeci de contracte prin încredinţare directă

Iată doar câteva din zecile de contracte de care au beneficiat cele două firme, cele mai multe prin încredinţare directă. Adumit Company a primit în 2014 un contract de 182.293 lei pentru a astupa unele fisuri apărute în beton la canalele de scurgere de la blocul energetic nr. 4 al Termocentralei Rovinari. Încredinţarea directă a fost justificată prin faptul că lucrările puteau fi realizate de un singur ofertant, din motive tehnice. Dacă Adumit este singura firmă care din punct de vedere tehnic poate astupa fisurile din beton, putem reţine şi faptul că preţul propus de firmă a fost cu doar 29 de bani mai mic decât cel estimat de companie. Aceeaşi firmă a primit un contract pentru lucrări suplimentare la incinta socială de la Cariera Tismana 1. Tot prin încredinţare directă, pentru că a fost imposibil să se prevadă atunci când s-a făcut licitaţia că va fi nevoie de o compartimentare. Singurul ofertant a fost Adumit Company, iar preţul propus, de 94.800 lei fără TVA, a fost cu 2 bani mai mic decât cel estimat de complex.

Pe aceeaşi reţetă a obţinut lucrări şi Ştefi Company, firma celuilalt patron al firmei la care a lucrat Ciurel. Cel mai recent contract este din august 2014, când firma a primit 143.960 lei pentru a transporta cărbunele de la Mina Motru la depozitul de cărbune Roşiuţa. Încredinţarea directă a fost justificată prin „Situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă, în conformitate cu condiţiile stricte stabilite în directivă”.

În total, cele două firme au avut zeci de contracte la Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Rovinari, pe mandatul de director general al lui Laurenţiu Ciurel.

PNL cere demisia Consiliului de Supraveghere

Vicepreşedintele PNL Gorj, Ion Săvoiu, a trimis o scrisoare deschisă Ministerului Economiei în care îl invită pe ministru să demită Consiliul de Supraveghere al Complexului Oltenia pentru că încearcă să ascundă ilegalităţile comise de managerul Laurenţiu Ciurel. „M-a deranjat faptul că acest Consiliu de Supraveghere a ieşit public să spună că Laurenţiu Ciurel este nevinovat. Domniile lor s-au prelevat de verificarea unor acuzaţii întemeiate. Este intolerabilă maniera  în care Consiliul de Supraveghere al CE Oltenia înţelege să se achite de obligaţiile legale. În schimb, preşedintele acestui consiliu, Gabriel Dumitraşcu, a încasat potrivit propriei declaraţii de avere, circa cinci miliarde de lei vechi în ultimul an, bani publici”, a declarat Ion Săvoiu, vicepreşedintele PNL Gorj.

În scrisoarea adresată Ministerului Economiei, Săvoiu cere „revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere al CE Oltenia, delegarea urgentă a Corpului de Control al Ministerului Economiei pentru a documenta conflictul de interese în formă penală în care se găseşte Laurenţiu Ciurel”.

PRECEDENT

Gabriel Dumitraşcu i-a mai luat apărarea lui Ciurel şi în luna august, când DNA a început urmărirea penală a managerului CE Oltenia pentru fapte de corupţie comise în perioada 2007-2008, când a prejudiciat CE Rovinari cu 20 de milioane de euro prin afacerile făcute cu casa de avocatură a lui Dan Şova, unde Ponta era senior partner. „Faptele incriminate nu îşi mai produc efecte in prezent, motiv pentru care activitatea curenta nu este afectată, membrii Consiliului de Supraveghere au decis ca domnul Ciurel Laurenţiu îşi poate continua activitatea”, scria atunci Gabriel Dumitraşcu.

CODUL PENAL

Art. 301 Conflictul de interese:(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.