Procurorii DNA îl acuză pe Greblă de comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, dar şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În referatul de arestare, judecătorul constituţional e acuzat că a avut o întâlnire cu omul de afaceri Vasile Nițescu, patron al Ultex, suspect într-un dosar penal aflat în lucru la DNA, ocazie cu care Greblă "i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare".

„Pornind de la întâlnirea din 2 octombrie 2014 dintre numitul Niţescu Vasile, judecătorul de Curte Constituţională Toni Greblă şi omul de afaceri Prundianu Mihai, pe parcursul căreia judecătorul i-ar fi promis lui Niţescu Vasile (care avea calitatea de suspect într-o cauză penală) că, în cazul în care din ancheta desfăşurată în acea cauză ar rezulta «un pericol», va afla acel lucru şi i-l va spune: «Dacă e un pericol, îţi aflu, îţi spun eu»”, reiese din referatul procurorilor anticorupţie, transmis Senatului, cu solicitarea de avizare a arestării preventive a lui Greblă.  Cine este Mihai Prundianu? Un om de afaceri cu interese majore în energie, mult mai mari decât ale finului Bârcină, dar şi fost asociat într-o firmă cu cei doi băieţi ai lui Greblă, după cum a relatat presa.

Greblă a dat dovadă de „stăruinţă infracţională”

DNA notează şi că activitatea "continuă şi neîntreruptă" a lui Toni Greblă denotă "stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia". Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune "o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea". "Pentru judecătorul Toni Greblă nu are niciun fel de relevanţă faptul că exercită la Curte Constituţională una din funcţiile cele mai importante pentru apărarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor şi obligaţiilor fundamentale ale omului, acesta fiind şi motivul pentru care, în aprecierea noastră, nu şi-a schimbat deloc comportamentul şi interesul de a se îmbogăţi fără justă cauză", potrivit referatului DNA.

Cum se poate face arestarea

Arestarea lui Toni Greblă se poate face doar în baza unui aviz pe care procurorii DNA trebuie să îl obţină de la Biroul Permanent al Senatului, camera parlamentului care l-a propus judecător al Curţii Constituţionale. Imunitatea pe care o are conform legislaţiei în vigoare l-a scutit pe acesta de a fi, eventual, deja după gratii, ieri DNA înaintând o cerere oficială către procurorul general al României, care, la rândul său trebuie să se adreseze Biroului Permanent al Senatului în vederea încuviinţării arestării lui Greblă şi a trimiterii acestuia în judecată. O astfel de şedinţă este posibilă azi sau chiar mâine şi, ca urmare, lucrurile ar urma să fie tranşate destul de repede pentru fostul parlamentar de Gorj.

Conducerea Senatului are posibilitatea să respingă solicitarea respectivă şi să îl lase pe Greblă să îşi ducă mandatul până la capăt, deşi săptămâna trecută inclusiv cei de la PSD au decis că vor aproba de acum încolo orice solicitare de acest gen pe care o vor primi de la DNA sau alte instituţii de anchetă ale statului român. Ca urmare, situaţia lui Greblă este una destul de delicată, mai ales că el a aflat de existenţa acestui dosar după ce a fost ridicat de acasă, din Bucureşti, şi adus cu mandat la audieri la DNA. Judecătorul constituţional a mai fost odată la audieri, săptămâna trecută, iar ieri au fost audiaţi alţi doi martori din dosar, despre care Greblă a declarat că nici măcar nu îi cunoaşte, culmea fiind că unul dintre ei este Laurenţiu Ciurel.

Turnat şi de Hrebenciuc?

În ultimele zile presa a relatat despre faptul că fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc ar fi povestit la DNA despre implicaţiile lui Greblă în afaceri cu ruşii. Conform primelor informaţii, denunţul ar viza relaţiile judecătorului de la Curtea Constituţională cu fondatorul şi proprietarul grupului Mechel, Igor Ziuzin.
Igor Ziuzin este un oligarh rus care deţine în România combinatele metalurgice de la Târgovişte şi Câmpia Turzii. Potrivit unor surse judiciare, convorbirile lui Toni Greblă ar fi fost interceptate timp de 6 luni în anul 2012, pe mandate de siguranţă naţională.

Probleme şi la ferma de struţi

La percheziţiile făcute luna trecută la proprietăţile lui Greblă, inclusiv la ferma de struţi de la Teleşti, procurorii au verificat şi BMW-ul primit de acesta de la finul Bârcină. Anchetatorii spun că în interiorul autoturismului era un document care era destinat soacrei fostului senator, descoperirea hârtiei respective dovedind implicarea directă a lui Greblă în ferma de la Teleşti. „Procesul verbal din 22.01.2015, întocmit de ofiţerii de poliţie judiciară cu ocazia percheziţiei autoturismului BMW, aflat în parcarea Palatului Parlamentului – garajul Senatului României, din care a rezultat că, în cotiera autoturismului, a fost identificată o copie a adresei Prefecturii Jud. Gorj, înregistrată cu nr.12478/11.08.2014, către Primăria com. Teleşti, în care se face referire la dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie nr.385/P/2011. Având în vedere că autoturismul se afla la dispoziţia judecătorului Toni Greblă şi că adresa viza condiţiile de emitere a titlului de proprietate pe terenul soacrei acestuia, Tănăsescu Viorica, se poate concluziona că judecătorul este cel care a intrat în posesia corespondenţei, fiind şi singura persoană cu acest interes”, se mai arată în documentele DNA.