Am febră. Îmi place să am febră. Fiorul ăla de la friguri e identic cu fiorul care te trece când ești fericit sau când urinezi. Mă plimb în șort și tricou prin casă și las fiorii să mă treacă. Nu sunt fericit neapărat, dar mă simt exact așa.

Febra este bună. O iubesc de când am auzit că ea, săraca, încearcă să te ajute să lupți cu infecția. Iar noi, nerecunoscători, o tot alungăm cu tot felul de pastile și leacuri băbești. Șosetele cu oțet omoară febra și pasiunea odată cu ea. Oțetul miroase urât, iar șosetele înmuiate în oțet sunt reci. Lăsați febra în pace, șacalilor!

Febra îți provoacă deliruri minore și te face să gândești scurt și dezinhibat. Nu te face mai deștept, dar te face mai încrezător în forțele proprii. Ai voie să spui orice, ai voie să scrii orice, e ok, lumea va înțelege. Doar ai febră. Nu-ți mai trebuie nici iarbă, nici LSD, nici alcool, nici sâni goi. O mică răceală e de-ajuns.

Când lumea se va prinde cât de bună e febra, se vor face cozi la farmacii.
- Vreau și eu ceva pentru febră, vă rog, va spune Gheorghe Gheorghescu, sculer-matrițer.
- Sigur, vă dau aspirină, îi va răspunde Ioana Ionescu, farmacistă.

- Nu m-ați înțeles… Aș vrea ca să fac febră, nu să scap de ea.

- Aaah, atunci aș putea să vă strănut în față de vreo trei ori…

- Sigur, cât mă costă?

- Trei înghețate.

Și atunci farmacista Ioana Ionescu îi va zâmbi sculer-matrițerului Gheorghe Gheorghescu și seara vor face sex între medicamente, în magazia farmaciei. Sex cu febră, sex fericit, sex cu delir. Poate că se vor căsători și vor face doi copii frumoși și nu chiar proști, deși puțin cam bolnăvicioși. Făcuți la febră, deh.

Febra ne face mai buni. Și nu uitați: unde nu intră febra pe ușă, intră doctorul pe geam. Închideți geamul, deci.