Primul acord universal de luptă împotriva încălzirii globale a fost semnat de 195 de state la Paris. Documentul va intra în vigoare în 2020 şi din el a fost eliminată menţiunea că ţările vor fi nevoite să renunţe treptat la folosirea combustibililor fosili. Această decizie a generat nemulţumirea zecilor de mii de activişti care au protestat pe străzile Parisului. Acordul prevede reducerea emisiilor cu efect de seră, menţinerea creşterii temperaturii globale "sub 2 grade Celsius", revizuirea progreselor înregistrate la fiecare cinci ani, precum şi finanţarea cu fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde anual a ţărilor în curs de dezvoltare, până în 2020, şi un angajament în vederea continuării finanţării în viitor. În plus, fiecare ţară va fi obligată să îşi revizuiască strategiile climatice naţionale în 2018, înainte ca acordul să intre în vigoare. Acest summit de la Paris era extrem de important pentru energia pe cărbune, dat fiind că se insista pe reducerea masivă a acestei industrii. Restricţiile rămân însă, iar fiecare ţară va trebui să aibă propria strategie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât să se încadreze în Acordul de la Paris. Parlamentul European a propus scăderea cantităţii de certificate de emisii cu 2,2% începând cu 2021. (M.M.)