Lucrările de modernizare a zonei centrale din Târgu Jiu sunt pe ultima sută de metri. Chiar dacă este o perioadă de criză, primăria a asigurat  45 de miliarde pentru a putea finaliza proiectul de amenajare peisagistică a centrului civic peste aproximativ 3 luni. În paralel, specialiştii critică dur proiectul de amenajare a centrului, atât pentru aspectul de „iarmaroc”, cu fântâni arteziene care aduc a „obiecte sanitare”, cât şi pentru milioanele de euro cheltuite, în condiţiile în care s-au folosit cele mai ieftine materiale.

Valoarea ultimelor lucrări se ridică la aproximativ 45 miliarde de lei vechi, bani alocaţi din bugetul local. Suma totală a proiectului de modernizare a centrului este de circa 137 miliarde de lei vechi, majoritatea banilor fiind obţinuţi în urma a două împrumuturi bancare. În prezent, se lucrează la reaşezarea spaţiilor verzi, realizarea aleilor pietonale şi punerea betonului amprentat. “În momentul de faţă se realizează ultima etapă a tronsonului III, între Calea Eroilor şi strada Unirii. S-au finalizat lucrările de înlocuire reţelele apă şi canalizare, s-au realizat reţelele de alimentare cu energie electrică a iluminatului public. În prezent, se lucrează la reaşezarea spaţiilor verzi şi a aleilor pietonale. Totodată a început şi punerea în operă a betonului amprentat. Sperăm ca până la toamnă, lucrările de modernizare a zonei centrale să fie încheiate în totalitate”, a declarat Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu Jiu.

Profesor de design în USA, şocat de urâţenia noului centru

Dan Horia Chinda, profesor de arhitectură şi design la Universitatea din Pittsburg, se află în aceste zile la Târgu Jiu şi a fost profund impresionat, în sensul rău al cuvântului, de aspectul centrului. „Când am văzut culorile de pe centru mi-au dat senzaţia că sunt într-un iarmaroc unde se vând acadele colorate. Au făcut acolo trei borcane de apă, numite probabil fântâni. Parcă ar fi reclamă la vopsele. Nu ştiu cine a făcut peisagistica împrejurul pieţei, am văzut chestiile alea cu aspect de obiecte sanitare, care nu au nimic de-a face cu armonia pe care Brâncuşi a făcut-o prin simplificare”, a spus profesorul Dan Horia Chinda, în cadrul emisiunii „Provocare la adevăr” difuzată la Gorj TV.

Chinda are în Statele Unite ale Americii şi o firmă de arhitectură şi a putut astfel că aprecieze că lucrările la amenajarea centrului Târgu Jiului au costat foarte mult, având în vedere calitatea îndoielnică a materialelor folosite. „Vii cu beton amprentat? Asta e varianta cea mai ieftină, în America se foloseşte la garaje. La astfel de monumente se cer cât mai multe materiale naturale. Dacă punea macadam era şi mai ieftin, dar avea şi o eleganţă prin simplitatea lui. Pentru ce văd acum pe centru suma de bani cheltuită este foarte mare”.

Paul Popescu vrea să-şi ia opera din fântâna arteziană

Paul Popescu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici Gorj, este artistul căruia îi aparţine sculptura din Piaţa Prefecturii. Acesta s-a arătat extrem de afectat de faptul că, după reamenajarea centrului, opera sa a fost „plantată” într-una din fântânile arteziene. Paul Popescu spune că îşi vrea sculptura înapoi: „Opera mea este aceea plasată în fântână. Mi-e ruşine de halul în care a ajuns, pentru că ea e departe de a fi pusă în valoare, a fost plasată în batjocură. Voi încerca să mă adresez oficialităţilor cu blândeţe şi cu înţelegere, sperând că voi fi înţeles. Să scoată lucrarea şi să o pună oriunde, dar după proiectul şi în condiţiile în care eu acceptasem iniţial, considerând că va fi pusă în valoare. Dacă nu ne vom înţelege, plătind contravaloarea materialului pot să îmi recuperez lucrarea, considerând această lucrare coborâtă în derizoriu, pe când eu am numit-o “Desprinderea din derizoriu” atunci când am creat-o”.

Proiect de amenajare avizat de Brâncuşi, dar ignorat de târgujieni

Paul Popescu este de părere că măcar acum, în al 12-lea ceas, autorităţile ar trebui să înţeleagă faptul că Axa Brâncuşi este cea care trebuie pusă în valoare, nu Strada Victoriei. Popescu a declarat că există în arhive un proiect de amenajare peisagistică avizat de însuşi Brâncuşi: „Nae Diaconu a găsit în arhivă un proiect de amenajare peisagistică al unui celebru arhitect austriac, pe dosarul căruia Brâncuşi si-a pus avizul. În accepţiunea arhitectului axa era una iniţiatică şi pleca de la râu, din centrul  Mesei Tăcerii, şi străbătea până la coloană, ca axă. Acum axa a fost oprită la nivelul străzii Craiova şi de acolo au apărut două ramificaţii. Brâncuşi era un riguros, pe el nu-l puteai face să accepte lucruri care treceau dincolo de puterea lui de înţelegere şi de viziunea lui de ansamblu asupra detaliului. Ori dacă el şi-a rupt din inimă şi a spus da, ăsta e proiectul, aşa trebuia lăsat”.

Şi profesorul de arhitectură Dan Horia Chinda cere o altă abordare privind Axa Brâncuşi: „Am venit special la Târgu Jiu ca să văd operele lui Brâncuşi. Am simţit emoţie mare pe piele fiind lângă Coloană sau Poarta Sărutului, am şi sărutat Poarta. Oamenii din Târgu Jiu au o vină foarte mare pentru că nu înţeleg valoarea aurei spirituale pe care Brâncuşi a dat-o nu numai Târgu Jiului, României sau Franţei, ci întregii lumi. Ce văd acum la Târgu Jiu este o ieftinătate a imaginii lui Brâncuşi. Peisagistica de la Coloană nu are legătura cu celelalte monumente şi se intra prea repede în Poarta Sărutului, nu i s-a dat un preambul”.

De-a lungul ultimilor ani, multe dintre acţiunile sau inacţiunile Primăriei Târgu Jiu referitoare la Brâncuşi au fost criticate de specialişti, dar lucrurile nu par să evolueze.