Şeful SRI, Liviu Maior, a fost întrebat de un jurnalist dacă ia în calcul o candidatură la preşedinţia României, anul viitor. Nu a spus NU, ci doar că atât timp cât este în funcţie, nu face referiri despre proiectele sale de viitor. Mă gândesc că, dacă excludea o candidatură anul viitor, o spunea răspicat şi nu lăsa loc la speculaţii.

Dacă ţinem cont de faptul că PSD l-a inclus în primăvară într-un clip electoral pentru promovarea social-democraţiei, putem spune că se tatonează terenul de ceva vreme. Liviu Maior este şi naşul de cununie al lui Victor Ponta, pe care l-a şi promovat pe plan extern încă de pe vremea când era un biet deputat de Gorj la primul mandat. Nu puţine au fost cazurile în care Maior îl prezenta în anumite cercuri pe necunoscutul Ponta de atunci drept un tânăr de perspectivă, care a devenit şi mai interesant atunci când a devenit ginerele lui Ilie Sârbu, deloc străin de serviciile secrete.

Ei bine, Liviu Maior pare să fie în relaţii cordiale şi cu preşedintele Traian Băsescu, dar ar fi de remarcat şi susţinerea publică din partea Elenei Udrea, care a spus că l-ar vota cu amândouă mâinile. Cel mai probabil, Liviu Maior este şi artizanul coabitării Băsescu – Ponta, atât din anii trecuţi, cât şi de după alegerile câştigate anul trecut de USL.

Nu ştiu cum va arăta o Românie condusă de familia Ponta lărgită. Cu naşul Maior preşedinte, cu Ponta premier, cu socrul Ilie Sârbu probabil preşedinte de Senat, cu soţia Daciana europarlamentar, cu vărul Cazanciuc la Ministerul Justiţiei şi cine ştie ce va mai urma. Dincolo de faptul că familiile politice nu s-au dovedit de bun augur în România, de la Ceauşescu încoace, rămâne întrebarea: este normal ca şefii de servicii secrete să revină în politică? Nu ar fi nevoie să facă tuşa o vreme, cum a propus Crin Antonescu? Cum ar fi văzută în lume o bătălie politică dintre un fost şef de SRI – Liviu Maior şi un fost şef SIE – Mihai Răzvan Ungureanu? Dincolo de imaginea externă, eu cred că românii nu ar agrea un astfel de candidat la preşedinţie.