Juriştii din Complexul Oltenia au fost ieri surprinşi şi revoltaţi de documentul întocmit de şefa Departamentului Juridic, care a propus conducerii chiar desfiinţarea acestuia. Jurista şefă Laura Manea a scris despre subalternii ei că au cunoştinţe limitate din cauză că au făcut facultăţile la Târgu Jiu şi Herculane, că nu ştiu engleză şi nici legislaţie internaţională, că au pierdut procese de zeci de milioane de euro. Pe cale de consecinţă, propune renunţarea la juriştii proprii şi angajarea unei case de avocatură, referatul juristei fiind acceptat de Directorat, Consiliul de Supraveghere şi AGA. Mai multe persoane publice, profesori sau absolvenţi ai UCB, au reacţionat cu privire la afirmaţiile juristei Manea.

Criteriile după care juriştii din CE Oltenia vor fi daţi afară au creat nemulţumiri în rândul angajaţilor din companie, dar şi unor profesori ai Universităţii „Constantin Brâncuşi“, oameni politici şi cititori ai ziarului Pandurul.

Şi Călinoiu a terminat la Târgu Jiu

Jurista şefă din CEO, Laura Manea, a numărat 64 de jurişti care au terminat facultatea la Târgu Jiu şi Herculane. Nici preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, nu este mulţumit de modul cum pune aceasta problema. Mai mult, şi Călinoiu a terminat în 2001 Facultatea de Drept la Universitatea „Brâncuşi“. „Nu contează unde termini facultatea, contează ce ai căpătat în urma studiilor efectuate într-un centru universitar. Poate să fie o universitate de tradiţie, dacă ai fost să treci ca gâsca prin apă prin facultate tot jurist slab pregătit eşti. Pot să treci printr-o facultate mai tânără, poţi să fii absolventul unei facultăţi de stat sau privat, contează ce faci după ce ai obţinut licenţa în activitatea ta ca profesionist“, a declarat ieri Ion Călinoiu.

La Herculane pleci turist şi vii jurist?

De la Herculane s-au întors jurişti mai mulţi sindicalişti din minerit şi energie. Spre exemplu, Viorel Temelescu, liderul Marin Condescu, secretarul general Gheorghe Etăgan sau Corneliu Gârjoabă. Alte câteva persoane au făcut dreptul la Universitatea „Titu Maiorescu“.

Profesorul Marcel Romanescu este deranjat că în acest scandal este adus numele Universităţii din Târgu Jiu. „Este grav dacă se foloseşte numele universităţii, un bun pe care-l avem cu toţii. Să legi Târgu Jiu de Herculane e distanţă mare. Ştiu ce spun pentru că atunci când am fost deputat am fost în Comisia pentru Educaţie şi ştiu câteva lucruri“, a declarat Romanescu.

Au fost angajaţi pe milă, pe pilă…

În fapt, cel care a pus punctul pe „i” a fost consilierul judeţean Pantelimon Manta, profesor la UCB. Acesta crede că la CEO multe persoane au fost angajate „pe milă sau pe pilă“. Acesta a mai spus că ideea societăţii de a deveni singurul client al unei case de asistenţă juridică este aberantă şi nu se practică. „Cauza este alta, au fost băgaţi acolo ba pe milă, ba pe pilă şi nu s-au făcut concursuri corecte pe baze strict profesionale. Eu nu agreez aceste contracte cu casele de avocatură pentru că ştiu din experienţă că nu prea fac mare lucru. S-a întâmplat să fiu în proces cu un reprezentant al unei case de avocatură şi am văzut ce fac. Aş rămâne dezamăgit dacă s-ar continua o practică veche, de a atribui contracte aşa... Nu se practică. Casă de avocatură cu un singur client e aberant“.  Manta a mai spus că a avut mulţi studenţi care au ajuns magistraţi. „Un sfert din magistraţii de la Gorj au terminat la UCB. Singur că au fost şi studenţi mai slabi, sunt situaţii şi situaţii, dar nu facultatea e cea care determină în mod hotărâtor evoluţia profesională şi cum reuşeşte să acumuleze cunoştinţele. Afirmaţia este deplasată şi rău voitoare“.

Ruşeţ: Mă simt jignit

La Târgu Jiu a terminat şi prim-vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, juristul Ion Ruşeţ. „Expunerea juristei de la CEO este discutabilă şi neprofesionistă. Eu personal am terminat la UCB, în prima promoţie, şi mă simt jignit de ceea ce spune dumneaei. Vreau să mai spun un lucru, mulţi dintre colegii mei sunt magistraţi. Sunt jignit de această afirmaţie. Acestea nu sunt argumente pentru a angaja o casă de avocatură, iar consilierii juridici sunt evaluaţi anual, dar în raport cu acţiunile întreprinse de ei, nu în cele în care societatea este intimat“, a declarat Ion Ruşeţ. Acesta mai spune că nu a auzit despre o casă de avocatură cu un  singur client. „Nu cred că o casă de avocatură poate să aibă asemenea exclusivitate, o asemenea abordare. Aş înţelege dacă CEO ar angaja o firmă pentru drept internaţional, relaţii internaţionale, dar pentru dreptul muncii, exproprieri nu cred că e nevoie. Dar nu am întâlnit firmă care să aibă un singur contract, un singur client“.

PREVEDERI CONTROVERSATE

¤ Serviciul juridic va fi externalizat unei firme de avocatură pe patru ani

¤ Complexul Oltenia pune condiţia să fie singurul client al firmei de avocatură

¤ Actualii jurişti vor fi concediaţi dacă nu au şi alte calificări

CONCEDIERI?

În documentul semnat de jurista şefă şi însuşit de conducere apare o frază interesantă. „Există intenţia imediată a unor fuziuni şi divizări, precum şi a unor reorganizări interne şi restructurării unei părţi semnificative din angajaţi”, este unul din argumentele necesităţii unei case de avocatură.