• Avem drumuri proaste, bem apă sub standarde şi ne aruncăm mizeriile direct în râuri, sunt principalele concluzii ale unui studiu care se întinde pe sute de pagini • Cercetătorii de la universitatea din Wisconsin au muncit un an pentru a face o radiografie a judeţului

Specialiştii americani consemnează în raportul lor starea proastă a drumurilor din Gorj, calitatea slabă a apei potabile, inclusiv la nivelul municipiului Târgu Jiu, lipsa unui aeroport, dar şi scăderea populaţiei după 1990, precum şi restul problemelor cu care gorjenii s-au confruntat în ultimele două decenii.

Pierderi în reţeaua de apă a Târgu Jiului de 40%

Studiul întocmit de aceştia se întinde pe sute de pagini, realizarea documentelor respective fiind posibilă după purtarea mai multor discuţii cu autorităţile din Motru, Târgu Jiu şi Baia de Fier. Americanii au constatat că pierderile în reţeaua de apă sunt la Târgu Jiu şi de 40%, calitatea apei fiind apreciată sub standardele româneşti, de cele ale UE nefiind vorba.

Cum s-a ajuns aici- Americanii spun că din cauza lipsei investiţiilor, aceştia ştiind că autorităţile judeţene vor gestiona în următoarele două decenii circa 100 de milioane de euro veniţi de la UE pentru a îmbunătăţi calitatea apei. Până atunci, cercetătorii pun degetul pe rană şi rostesc adevăruri dureroase pentru autorităţile judeţene. „Ca exemplu, din 2006 au existat statii de tratare a apelor reziduale în Târgu-Jiu (mecanice, biologice, şi a nămolurilor de tratament), Motru (mecanice şi biologice), şi Târgu Cărbuneşti (mecanice). Novaci, de asemenea, a avut o statie mecanica de tratare a apelor care nu a functionat niciodată. Cu excepţia screeningului de proastă calitate de la statia de epurare de la Târgu Jiu, nici una din staţii nu a fost în funcţiune din 2005-2006. Ca rezultat, deşeuri sanitare au fost evacuate direct în apele colectoare (pentru Râul Motru-Motru, Tismana-Râul de Rovinari, pentru NOVACI-Râul Gilort şi Târgu Cărbuneşti-pentru râul Jiu Târgu-Jiu, etc.)”, după cum se arată în varianta românească a studiului întocmit peste ocean.

Şefii judeţului şi-au trimis adjuncţii la discuţiile cu americanii

Americanii au discutat cu primarii din Târgu Jiu, Motru şi Baia de Fier, dar şi cu oamenii din acele zone, pentru a putea găsi soluţiile cele mai viabile pentru dezvoltarea judeţului. Soluţiile găsite sunt cele deja cunoscute, construirea de noi termocentrale, crearea de parcuri industriale, dezvoltarea turismului în zona Rânca, dar, lucrul cel mai important, modernizarea infrastructurii judeţului, în special a drumurilor.

Subprefectul Constantin Dumitrescu este cel care a reprezentat autorităţile judeţene la nivel de vârf în discuţiile cu americanii, aceştia remarcând faptul că în discuţiile cu ei şi Consiliul Judeţean a fost reprezentat tot la nivel de eşalonul doi, preşedintele Ion Călinoiu lipsind de la discuţiile finale. Dumitrescu spune că baza de date creată acum de specialiştii americani se află atât la dispoziţia Consiliului Judeţean, cât şi a Agenţiei de Dezvoltare a Zonelor Miniere, agenţie direct implicată în materializarea proiectului respectiv.

Conform subprefectului, americanii vor începe de anul viitor să realizeze un proiect asemănător pentru judeţul Hunedoara, studiile de acest gen fiind finanţate direct de Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Viteza de dezvoltare, încetinită de infrastructura proastă

Şi la capitolul infrastructură judeţul suferă, motiv pentru care nici investitorii nu par interesaţi de această zonă. „Nu există aeroporturi în judeţ. Cel mai apropiat aeroport de servicii comerciale este la Craiova (aproximativ 100 km de la Târgu Jiu, cu conexiuni la Timişorara şi Constanţa), Sibiu (150 km, cu conexiuni la mai multe oraşe europene şi române) şi Timişoara (300 km distanţă, cu conexiuni la multe oraşe române şi europene). Serviciul de transport feroviar, există cel puţin 3 trenuri directe de la Bucureşti Nord la Târgu Jiu zilnic (de cale din Craiova, şi multe alte trenuri de conectare la Bucureşti şi în alte oraşe române. Sistemul rutier, în judetul Gorj include 356,12 km de drumuri naţionale şi de 1.843, 28 kilometri de drumuri judeţene şi municipale.Toate drumurile naţionale sunt de beton sau asfalt-beton. Din drumurile judeţene, 21 la sută sunt beton-asfalt, 14 la sută sunt de beton, 44 la sută sunt lumina asfalt,19 la sută sunt pietriş, şi 2 la sută sunt de lut. În general, cele mai multe sau toate drumurile sunt în diverse stări de deteriorare. În general, călătoriile de mare viteză nu sunt posibile decât pentru distanţe scurte pe majoritatea autostrăzilor sau deloc pe toate drumurile minore”, se mai menţionează în varianta românească a raportului american.