Criza ascunsă a pensiilor: ce urmează după 2030?

Vicepreședintele CFA România, Andreea Nică, trage un semnal de alarmă asupra viitorului sistemului de pensii din România, avertizând că după anul 2030 o generație numeroasă de români va ieși la pensie. Această schimbare demografică va accentua presiunea deja existentă asupra bugetului public de pensii, într-un context în care raportul dintre pensionari și contribuabili devine din ce în ce mai dezechilibrat.
„Sunt nori negri la orizont”, avertizează Andreea Nică, subliniind că sistemul public de pensii va avea dificultăți și mai mari în a face față obligațiilor, mai ales în lipsa unor reforme structurale și a unei gândiri pe termen lung din partea clasei politice.
Un alt punct critic menționat de vicepreședinte este legat de majorările de pensii și salarii în sectorul public, care, deși benefice în teorie, nu sunt susținute de creșteri reale în veniturile bugetare. „Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix”, precizează ea.
Această creștere a contribuit semnificativ la adâncirea deficitului bugetar. În paralel, salariile – mai ales în sectorul privat – nu au ținut pasul cu aceste ajustări. În condițiile în care peste un milion de români câștigă salariul minim pe economie, contribuțiile la bugetul de pensii rămân limitate, ceea ce face ca sistemul să devină și mai vulnerabil.
Soluția propusă de Andreea Nică pentru sustenabilitatea sistemului este întărirea Pilonului II – pensia administrată privat – și stimularea economisirii prin Pilonii III și IV. „Este 4,75% acum. Încurajăm creșterea spre 6%”, explică ea, adăugând că acești bani ar merge direct în contul personal al fiecărui contributor, oferind un grad mai mare de siguranță pentru pensia viitoare.
Aceasta subliniază și importanța unei reforme reale a pieței muncii, inclusiv prin găsirea de soluții care să permită o activitate profesională prelungită: „Trebuie să găsim mai multe mecanisme prin care să încurajăm persoanele să lucreze cât mai mult. Noi nu avem persoane multe care lucrează după pensie, din contră, se pensionează anticipat”.
Un alt aspect crucial este legat de speranța de viață activă și eficiența sistemului public: „Dacă nu trăiești peste 74 de ani, practic nu ajungi să recuperezi suma pe care ai contribuit-o la sistemul public de pensii”, explică vicepreședintele CFA România, referindu-se la un studiu realizat de colegii săi.
Andreea Nică atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică îmbătrânirea populației. „Politica publică va fi stabilită de persoane mai în vârstă, așa că presiunea va fi asupra tinerilor din România”, subliniază ea, concluzionând că este nevoie urgentă de politici coerente și sustenabile, nu doar de măsuri populiste sau pe termen scurt.
Vizualizări: 668
Distribuie Trimite pe WhatsApp