Direcția Silvică Gorj se numără printre structurile Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva care au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii ani și care au fost incluse în raportul recent al Corpului de Control al Ministerului Mediului. Documentul, finalizat zilele trecute, scoate la iveală nereguli grave în gestionarea fondurilor publice și a resurselor naturale, inclusiv suspiciuni de corupție și management defectuos.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că raportul va fi înaintat Parchetului General, din cauza gravității constatărilor. Potrivit documentului, în perioada 2023–2024, profitul brut al Romsilva s-a prăbușit cu peste 83%, multe dintre direcțiile silvice din țară înregistrând pierderi constante.

În cazul Direcției Silvice Gorj, aceasta figurează printre cele patru direcții – alături de cele din Caraș-Severin, Maramureș și Sălaj – care au raportat pierderi consistente în cel puțin doi ani consecutivi. Alte șase direcții (Bistrița-Năsăud, Constanța, Dolj, Mehedinți, Teleorman și Tulcea) au înregistrat pierderi an de an între 2020 și 2024.

Raportul mai arată că, în ciuda pierderilor uriașe, în direcțiile silvice cu rezultate financiare negative au fost acordate în mod nejustificat prime și calificative de „foarte bine” sau „bine” angajaților. Doar în 2021 și 2022, în aceste direcții au fost acordate premii în valoare de peste 25 de milioane de lei, în timp ce pierderile cumulate se ridicau la aproape 70 de milioane de lei.

”Deși vedem clar pierderi uriașe în mai multe direcții silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime și calificative de «foarte bine» și «bine» angajaților din direcțiile respective.  De exemplu, în 2021 și 2022, s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcții care cumulau pierderi de aproape 70 de milioane de  lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur și simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncțional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri și tot felul de alte beneficii”, a subliniat Diana Buzoianu.