O tânără care s-a mutat din București la Tismana, în Gorj, și care se ocupă de permacultură, un trend care începe să câștige tot mai mult teren și la noi datorită beneficiilor pe care le are, ne arată cum e pământul în octombrie după seceta istorică din vară. 

Andreea a început să planteze câțiva pomi fructiferi. Pământul e tare ca piatra după arșița din ultimele luni și fără strop de apă. “Am inceput plantarea de pomi fructiferi si arbusti, un moment bun sa va arat ce pamant lutos avem, cat de uscat este la final de octombrie si ca nu suntem privilegiati de natura in nici un fel! Pamantul este pamant peste tot, si vom intalni din ce in ce mai des locuri ierbicidate, azotate, arse, gunoi ingropat sau zone exploatate sub diverse forme. Gradina noastra a fost amenajata pe o bucata de faneata dar si pe o bucata de pamant cultivat timp de multi ani, cu metodele clasice de arat, discuit, cu azotat, de catre fostii proprietari”, a mărturisit Andreea Pavel. 

Cu toate acestea, alături de soțul ei, tânăra reușește să producă legume bio doar cu apă și îngrășăminte naturale, fără chimicale. Asta și înseamnă permacultura pe care o promovează cei doi tineri mutați la sat: agricultură prietenoasă cu mediul și mâncare fără chimicale.

„Sera si majoritatea straturilor amenajate de noi sunt lucrate manual si doar in anumite zone folosim un motocultor cu lama mica, doar pentru a incorpora toamna in pamant, sideratele, compostul sau balegarul.  Avem straturi amenajate peste care adaugam compostul propriu odata pe an, tocatura de materii vegetale adunate toamna din gradina (cocenii de porumb, de floarea soarelui, tijele de la ardei, vinete, tijele de la flori inalte, crengi etc), fanul cosit din unele zone de teren, lana si balegar lasat minim 1 an la compostat. Tinem cont de rotatia culturilor, avem multe flori pentru polenizatori dar si utile pentru sol, folosim plante fizatoare de azot si macerate din plante. Am o preferinta pentru soiuri, nu plantam hibrizi iar rasadurile le fac singura, cu compostul cel mai fin pe care il am la indemana. De ce conteaza asta? Pentru ca soiul are capacitatea de a se adapta la conditiile de crestere specifice pe care le am in gradina”, mai spune Andreea. 

Deşi cu temperaturi record, anul a venit cu roade bogate. Multe legume, fructe şi mirodenii au ajuns în cămară pentru la iarnă. După mulţi ani petrecuţi printre betoane, în Bucureşti şi Cluj, Andreea și Dumitru au decis că e timpul să se mute la ţară. Au cumpărat teren într-un sat din Gorj, au dus acolo o casă pe roţi, prietenoasă cu natura, şi experimentează agricultura ecologică.

În nici doi ani, cei doi tineri au reuşit să aibă de toate în mica lor grădină unde cresc păsări, fructe, legume sau ierburi aromatice şi nu cumpără mai nimic din supermarket.

Galerie foto