Exploatările miniere de suprafaţă şi subteran au afectat zona Motru, punând localitatea în topul celor cu obiective cu risc de inundaţii şi alunecări de teren. Acest lucru reiese dintr-o situaţie prezentată, ieri, de şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) Gorj, Ilie Merfu. Primarul din Motru, Dorin Hanu, spune că nu ştia că localitatea pe care o conduce are cel mai mare risc însă nu este surprins, dat fiind că în zonă sunt exploatări miniere. Inspectorul Ilie Merfu a mai spus că în tot judeţul sunt 948 de obiective cu risc, drumuri, şcoli, clădiri şi case, însă peste 80% nu au autorizaţie de construire.

În municipiul Motru sunt 254 de obiective cu risc de inundaţii şi alunecare de teren, din care 241 sunt locuinţe şi anexe gospodăreşti. După Motru, urmează în acest top al riscului de alunecare de teren Roşia de Amaradia - 181 de obiective şi Albeni - 123 de case. Primarul din Motru a explicat faptul că este vorba de clădiri sau drumuri din satele limitrofe municipiului, Roşiuţa, Ploştina sau Horăşţi. „Nu ştiam că suntem în top, dar într-adevăr sunt locuri cu alunecări de teren, în principiu unde sunt sau au fost exploatări miniere. În Roşiuţa, Ploştina, Horăşti. Nu în oraş. Toate sunt datorate lucrărilor miniere, de carieră sau subteran. Noi ţinem sub observaţie aceste zone. Până la urmă e logic să fie probleme, oraşul e construit pe cărbune şi toate împrejurimile sunt afectate de lucrări de exploatări de carieră sau subteran“, a explicat primarul Dorin Hanu. El a menţionat că au fost situaţii când a fost nevoie de mutarea unor persoane din casele lor, iar oamenii s-au îndreptat spre instanţă, acţionând în judecată exploatările miniere.

Aproape toate obiectivele nu au autorizaţie

Ilie Merfu a declarat că potrivit situaţiilor primite de la primăriile din judeţ rezultă un total de 948 de documentaţii urbanistice, 902 locuinţe şi anexe gospodăreşti sau spaţii comerciale, o scoală generală şi mai multe drumuri săteşti (7), comunale (12) şi judeţene (9). Îngrijorător este că din totalul de 948 de construcţii, numai 122 sunt autorizate. Merfu are şi o explicaţie: ele sunt construite înainte de anul 1991, anul apariţiei Legii nr. 50 pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi pentru care primăriile nu deţin documente în arhiva proprie. Ilie Merfu a mai spus că primarii ar trebui să aplice sancţiuni pentru intrarea în legalitate a tuturor construcţiilor executate fără autorizaţie în zonele de risc şi să nu mai permită, pe viitor, amplasarea de noi construcţii în aceste zone. Prefectul Alin Văcaru a solicitat ca primarilor să le fie reamintit faptul că au case sau alte obiective ridicate fără autorizaţie de construcţie. Şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii mai spune că exisă un Plan de amenajare a teritoriului (PAT) al judeţului Gorj, despre care nu s-a mai auzit până acum, care prevede măsurile luate în caz de inundaţii, alunecări de teren şi cutremure, precum şi elaborarea hărţilor de risc.

RISC SEISMIC

Potrivit Inspectoratului de Stat în Construcţii, se impune protecţia antiseismică a construcţiilor din municipiile Târgu Jiu şi Motru, oraşele Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, Cărbuneşti, Ţicleni, Tismana, Turceni. Primarii sunt obligaţi să consolideze clădirile şi să instaleze sisteme de avertizare seismică.