Trecerea în neființă a fostului președinte al României, Ion Iliescu, readuce în prim-plan o realitate dureroasă a sistemului medical românesc: lipsa unei legislații clare privind îngrijirea paliativă și limitarea tratamentelor invazive în cazuri fără speranță.

Medicul român Iuliu Torje, specialist în terapie intensivă la ECMO Center – Klinikum Kassel, în Germania, și consilier al ministrului Sănătății, atrage atenția că România, la peste trei decenii de la căderea comunismului, încă nu oferă bolnavilor terminali dreptul la o moarte demnă.

„România, la 35 de ani de la primele alegeri libere, nu are o lege pentru îngrijirea paliativă. Nu are o cultură medicală sau socială a limitării terapiilor invazive inutile. Nu are instrumente legale care să sprijine decizia de a lăsa un om să plece, liniștit, atunci când lupta s-a încheiat”, a scris medicul într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare.

„Terapia intensivă nu a adus speranță, ci doar suferință”

Ion Iliescu a decedat marți, 9 iunie, la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu” din București, după mai multe săptămâni petrecute în secția de Terapie Intensivă. Potrivit medicului Iuliu Torje, fostul președinte a fost ținut artificial în viață, deși medicina nu mai putea oferi nicio soluție reală.

„A murit lent, într-un fel pe care nu-l doresc nimănui: traheostomizat, cu cancer, cu comorbidități multiple, ținut artificial în viață timp de săptămâni, într-o terapie intensivă care, în cazul său, n-a făcut decât să prelungească agonia.”

Torje descrie situația drept emblematică pentru o problemă profundă a sistemului românesc: incapacitatea de a decide, legal și uman, când medicina trebuie să se oprească.

„Ion Iliescu a fost, în ultimele lui săptămâni, imaginea perfectă a ceea ce numim în ATI: pacient aflat deasupra oricărei resurse terapeutice. Medicina activă nu mai aduce speranță, ci doar suferință. Și tocmai acolo, medicina trebuie să aibă umanitatea să se oprească.”

Apel la o lege pentru moartea cu demnitate

În Germania și alte state europene, medicina paliativă este reglementată, iar pacienții în faze terminale pot opta pentru limitarea intervențiilor invazive. În România, însă, acest cadru lipsește cu desăvârșire.

„Nimeni nu merită un asemenea sfârșit. Nimeni nu ar trebui să fie transformat într-un trup inert, legat de aparate, cu o traheostomă tăcută în gât, într-o cameră în care nu mai există speranță… doar tăcerea dintre monitoare”, mai spune Iuliu Torje.

În încheierea mesajului său, medicul lansează un apel către autorități și societate:

„Poate că, tocmai prin suferința lui, ar trebui să începem o discuție sinceră despre cum alegem să murim în România. Sau, mai corect spus, despre cum nu ni se permite să murim cu demnitate.”
România: fără lege, fără soluții

În prezent, România nu are o lege care să reglementeze clar dreptul pacientului terminal la îngrijire paliativă sau decizia de a refuza tratamente invazive inutile. Dezbaterea lansată de medicul Torje ar putea reprezenta un punct de cotitură în asumarea unei politici de sănătate care să respecte nu doar viața, ci și sfârșitul acesteia.