La Slatina un om şi-a dat duhul în spitalul statului şi s-a cutremurat proaspătul ministru al sănătăţii. Bietul om, fie-i ţărâna uşoară, nici n-a visat cât era viu că doar mort va fi în stare să reformeze sistemul sanitar, împotmolit, înnămolit, îndatorat şi politizat până în măduva oaselor. Eroul mort de la Saltina a isterizat televiziunile comerciale care ne-au „biciuit” câteva zile de n-am putut să fim atenţi cum la Iaşi preşedintele Băsescu  juca Hora Unirii braţ la braţ cu adjunctul său, Mircea Geoană. Între sârba-n căruţă a ministresei turismului şi zîmbetul angelic al „misei” de la Cameră abia s-a auzit ecoul asigurărilor date de cei doi bărbaţi ai neamului cum că nouă ne va fi mai uşor în criză decât altora! Îndemnul la solidaritate, se pare cheia tuturor succeselor viitoare, a părut gluma anului 2009 având în vedere trecutul politic al preşedintelui Băsescu, care s-a ghidat în carieră mai degrabă după zicala „Scapă cine poate” decât după „Să murim ţinându-ne de mână”. Discuţiile ministrului Cristian Diaconescu cu omologul său din Republica Moldova, Andrei Stratan, legate de interesul „fraţilor” pentru gazoductul „Nabucco”, proiectat să ocolească Rusia, au trecut neobservate, noi, poporul ”gură cască”, fiind deja împărţit înte Hora Unirii şi moartea eroului de la Slatina. În rest ca de obicei e linişte şi încă pace. Doar trepăduşii şi activiştii de partid duc lupte la baionetă pentru ocuparea posturilor din administraţie şi economie bine plătite şi mai  bine şpăguite. Pe principiul una mie, una ţie, tot ce era de împărţit s-a împărţit, iar noi, spectatorii, am vrea să ne spună cum să ieşim de unde ne-au băgat, adică în corzi! Premierul Boc, căruia nu prea i-au ieşit nici un fel de combinaţii, s-a resemnat la Palatul Victoria de unde mai ameninţă din când în când cu reduceri de 20%. Încă nu s-a hotărît dacă reducerea o va face din numărul funcţionarilor publici sau din cheltuielile aferente lor. Până atunci sindicatele au sărit la jugulară, iar Guvernul pare că şi-a tras mâna ca de pe plita încinsă.