Pentru administrația locală este important doar câți oameni vin, nu ce primesc. Primarul Marcel Romanescu și-a amintit că la un eveniment de cultură de la Coloana fără Sfârșit, de acum doi ani, au venit circa 100 de persoane, în timp ce la manele și muzică de petrecere vin mii.

„Acum doi ani de zile am încercat să organizez evenimente în parcul de la Coloană cu muzică clasică, de bună calitate, iar la acele evenimente, unul cu participarea Orchestrei Metropolitane, am avut maxim 100 de spectatori, ceea ce ne demonstrează faptul că pentru municipiul Târgu Jiu acest gen de evenimente nu este tocmai atractiv”, a declarat primarul.

În realitate, orașul Târgu Jiu nu are nevoie doar de o regenerare urbană, ci și de una socială și culturală. Acest tip de regenerare abordează obiceiurile sociale și culturale ale oamenilor dintr-o comunitate. Cu ce sunt hrăniți în fiecare zi. În cazul nostru, unele dintre obiceiuri sunt dezvoltate de administrație, întreținute cu evenimente precum Festivalul Berii. Dar să le luăm pe rând.

Primăria Târgu Jiu a organizat un festival la care au fost invitați artiști de muzică de petrecere și manele, stârnind o dezbatere intensă în spațiul public. Unii vorbesc despre „manelizarea” evenimentelor orașului, alții constată, pragmatic, că astfel de spectacole adună public, pe când altele, cu muzică de alt tip sau artă, nu atrag mulți oameni.

Adevărul este că succesul la public nu poate fi ignorat. Nu este nicio îndoială că oamenilor le place această muzică, dar în fața acestor scene nu a fost ORAȘUL. Nu poți generaliza, nu poți să nu mai faci nimic altceva considerând că asta vrea toată lumea. Că toți locuitorii sunt acolo.

Acest tip de eveniment este un gen de divertisment care nu lasă nicio amprentă, nu este o investiție pe termen lung în educație culturală.

Aici intervine, de fapt, ce construiește administrația. Dacă ar exista o viziune culturală bine închegată, administrația nu s-ar limita doar la a oferi ceea ce e mai ușor de consumat. Dacă o comunitate se hrănește exclusiv cu fast-food cultural, în timp suferă de anemie culturală. Ca Târgu Jiu.

Acum câteva zile a fost inaugurat în incinta stadionului municipal un spațiu cultural pentru expoziții, o inițiativă benefică pentru ceea ce înseamnă cultura orașului, însă nu pare că ea are susținerea întregii administrații.

Primăria are obligația să facă atât evenimente populare, cât și alternative: să aducă spectacole bune, concerte de muzică clasică și alte tipuri de muzică, festivaluri pentru copii, expoziții, ateliere etc.

A continua doar cu festivaluri dominate de muzică de petrecere nu poate fi singura măsură a vieții culturale. Poate aduce doar capital electoral rapid, dar nu construiește o viață culturală pentru comunitate.

 
Care sunt riscurile?
Dacă astfel de evenimente devin norma și ele primesc mai mult suport din partea administrației și promovare, atunci rezultatul este o lipsă de creativitate și gândire critică la nivelul comunității, precum și scăderea interesului pentru alte forme de cultură, deja fragile.

Administrația primește o etichetă: face chefuri, dar nu investește în ceva cu adevărat profund din punct de vedere cultural. Pe termen lung, asta poate duce la o comunitate mai puțin conectată cu valorile culturale autentice și cu modelele care să inspire spre dezvoltare. Este boala țării, dar se simte mult mai bine în orașele mici.

Am fost recent în altă țară cu un proiect și gazdele au vrut să ofere un moment plăcut participanților din România și au pus muzica noastră. Muzica noastră, pentru ei, era o manea celebră. Sigur că le-am explicat după aceea că nu este genul muzical specific țării noastre, însă…

Revenind la aceste evenimente care nu lasă în urmă altceva în afară de fum de grătare și mormane de gunoi, nu cred că soluția e interzicerea lor. Oamenii au nevoie și de distracție de acest fel, însă primăria ar trebui să combine evenimentele de divertisment cu proiecte culturale diversificate, să sprijine și să facă mai vizibilă cultura orașului și oamenii locului, artiștii locali. Și da, poate că trebuie să existe și o listă de oameni pe care nu ar trebui să-i invităm niciodată. Vă amintiți episodul Tzancă Uraganu. 

Altfel, dacă va continua cu acest tip de evenimente, administrația transmite că mizează pe popularitate ușoară și nu pe formarea comunității.

Iar cei 100 care ar vrea altceva, mutați-vă dacă nu vă convine!