Moţa a calculat cât de "egale" sunt femeile
Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, condusă de Maria Moţa, are de la începutul acestei luni un site propriu, pe care sunt publicate o serie de informaţii privitoare la egalitatea dintre femei şi bărbaţi. Cifrele prezentate de şefa democrat-liberalelor din judeţ nu sunt deloc favorabile doamnelor pentru că, la cum o arată studiile, bărbaţii sunt demult şefi şi nu prea lasă puterea din mână.
Majoritatea funcţiilor de conducere sunt ocupate de bărbaţi, doar 19% dintre miniştri şi 9,76 la sută dintre parlamentarii români fiind femei, potrivit cifrelor pe care Moţa le prezintă pe site-ul ANES. Potrivit studiului realizat de Agenţia condusă de aceasta, în 2009, la nivel guvernamental, doar patru dintre miniştri sunt femei, reprezentând 19% din numărul total al acestor funcţii. Deşi faţă de anul anterior, când nu era nicio femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii în aceste funcţii de conducere este considerată ca fiind redusă. "Media europeană, în rândul miniştrilor din guvernele naţionale, arată că proporţia bărbaţilor în raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25 la sută femei, 75 la sută bărbaţi)", se arată în studiu.
Şi în ceea ce priveşte participarea femeilor la primul nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat şi subsecretar de stat) şi sunt ocupate de femei sunt slab reprezentate. Astfel, în 12 din cele 19 ministere existente în prezent, femeile nu sunt reprezentate deloc la acest nivel, în această situaţie fiind, spre exemplu, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Apărării Naţionale. Singurele ministere în care reprezentarea este echilibrată sunt: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Femeile sunt "egale" pe funcţii mai mici
În ceea ce priveşte situaţia participării femeilor la primul şi la al doilea nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, în ceea ce priveşte posturile publice de conducere care nu sunt politice, în anul 2009, în funcţii de secretar general, secretar general adjunct, înalt funcţionar public sau director general sunt cinci femei şi 15 bărbaţi, iar la nivelul doi, pe funcţii de secretar general adjunct, secretar adjunct, director general sau director sunt 36 de femei (46,2 la sută) şi 42 de bărbaţi (53,8 la sută). Potrivit ANES, procentul funcţiilor ocupate de femei creşte odată cu scăderea nivelului de decizie. În perioada 2004 – 2008 la nivelul Senatului 9,48 la sută dintre senatori erau femei, iar la nivelul Camerei Deputaţilor 10,54 la sută dintre poziţii erau ocupate de femei. În legislatura 2008-2012, la nivelul Senatului, doar 5,83 la sută dintre poziţii sunt ocupate de femei, iar în Camera Deputaţilor, 11,3 la sută dintre deputaţi sunt femei.
"În comparaţie cu media parlamentelor statelor UE (24 la sută) şi cu procentul din Parlamentul European, în legislatura 2004-2009 (31 la sută), România deţine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76 la sută, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008. În Parlamentul European, reprezentativitatea femeilor a cunoscut un salt semnificativ, de la 31 la sută în mandatul precedent la 35 la sută în mandatul 2009-2014. România deţine în actualul Parlament European 36 la sută femei", precizează ANES.
În urma analizei s-a constatat o perpetuare a slabei reprezentări a femeilor în Parlamentul României ales în 2008, la Senat situaţia prezentându-se chiar mai rău decât în legislatura anterioară, întrucât din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8 la sută). "Alegerea Robertei Anastase în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, reprezintă o premieră pentru România, aceasta fiind prima femeie care deţine a treia funcţie în stat, de după alegerile din 1990", spune Moţa pe site-ul agenţiei.
Prin judeţe lucrurile stau la fel
La nivelul consiliilor judeţene, în perioada 2008 - 2012, 178 din 1.402 de consilieri locali sunt femei, reprezentând 12,6 la sută din poziţiile totale, judeţele cu cea mai slabă reprezentare fiind Neamţ (0 la sută), Braşov ( 2,8 la sută) şi Caraş-Severin ( 3,3 la sută). La nivelul consiliilor locale în 37 din totalul judeţelor, 10,8 la sută din poziţii sunt ocupate de femei (4.011 din 36.825 de consilieri locali), judeţele cu cea mai slabă reprezentare fiind Bistriţa Năsăud (6,5 la sută) şi Suceava (6,9 la sută). La nivelul prefecturilor, femeile ocupă doar două din cele 42 de funcţii de prefect (adică 4,7 la sută) precum şi nouă din 84 de funcţii de subprefect.
Potrivit ANES, comparativ cu perioada 2004-2008, se observă o scădere a gradului de participare a femeilor la procesul decizional din administraţia locală, atât în ceea ce priveşte prezenţa acestora în consiliile judeţene şi în cele locale, dar şi la nivelul Instituţiei Prefectului. De asemenea, doar 114 femei au reuşit să obţină un post de primar la ultimele alegeri locale, această situaţie fiind, în opinia specialiştilor, consecinţa faptului că România este încă o societate patriarhală, puternic ancorată în tradiţionalism şi misogină.
De menţionat ar fi şi că, în 2005, când a condus pentru prima dată ANES, primul caz pe care l-a avut de rezolvat Maria Moţa a fost cel privitor la lipsa femeilor în structurile de conducere ale PSD Gorj, partid care a dominat după revoluţie viaţa politică din judeţ, ceea ce spune multe despre absenţa femeilor în funcţiile de conducere.
Majoritatea funcţiilor de conducere sunt ocupate de bărbaţi, doar 19% dintre miniştri şi 9,76 la sută dintre parlamentarii români fiind femei, potrivit cifrelor pe care Moţa le prezintă pe site-ul ANES. Potrivit studiului realizat de Agenţia condusă de aceasta, în 2009, la nivel guvernamental, doar patru dintre miniştri sunt femei, reprezentând 19% din numărul total al acestor funcţii. Deşi faţă de anul anterior, când nu era nicio femeie ministru, rezultatul este mai bun, dar ponderea femeii în aceste funcţii de conducere este considerată ca fiind redusă. "Media europeană, în rândul miniştrilor din guvernele naţionale, arată că proporţia bărbaţilor în raport cu cea a femeilor este de aproximativ trei la unu (25 la sută femei, 75 la sută bărbaţi)", se arată în studiu.
Şi în ceea ce priveşte participarea femeilor la primul nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat şi subsecretar de stat) şi sunt ocupate de femei sunt slab reprezentate. Astfel, în 12 din cele 19 ministere existente în prezent, femeile nu sunt reprezentate deloc la acest nivel, în această situaţie fiind, spre exemplu, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Apărării Naţionale. Singurele ministere în care reprezentarea este echilibrată sunt: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Femeile sunt "egale" pe funcţii mai mici
În ceea ce priveşte situaţia participării femeilor la primul şi la al doilea nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, în ceea ce priveşte posturile publice de conducere care nu sunt politice, în anul 2009, în funcţii de secretar general, secretar general adjunct, înalt funcţionar public sau director general sunt cinci femei şi 15 bărbaţi, iar la nivelul doi, pe funcţii de secretar general adjunct, secretar adjunct, director general sau director sunt 36 de femei (46,2 la sută) şi 42 de bărbaţi (53,8 la sută). Potrivit ANES, procentul funcţiilor ocupate de femei creşte odată cu scăderea nivelului de decizie. În perioada 2004 – 2008 la nivelul Senatului 9,48 la sută dintre senatori erau femei, iar la nivelul Camerei Deputaţilor 10,54 la sută dintre poziţii erau ocupate de femei. În legislatura 2008-2012, la nivelul Senatului, doar 5,83 la sută dintre poziţii sunt ocupate de femei, iar în Camera Deputaţilor, 11,3 la sută dintre deputaţi sunt femei.
"În comparaţie cu media parlamentelor statelor UE (24 la sută) şi cu procentul din Parlamentul European, în legislatura 2004-2009 (31 la sută), România deţine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76 la sută, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008. În Parlamentul European, reprezentativitatea femeilor a cunoscut un salt semnificativ, de la 31 la sută în mandatul precedent la 35 la sută în mandatul 2009-2014. România deţine în actualul Parlament European 36 la sută femei", precizează ANES.
În urma analizei s-a constatat o perpetuare a slabei reprezentări a femeilor în Parlamentul României ales în 2008, la Senat situaţia prezentându-se chiar mai rău decât în legislatura anterioară, întrucât din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8 la sută). "Alegerea Robertei Anastase în funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, reprezintă o premieră pentru România, aceasta fiind prima femeie care deţine a treia funcţie în stat, de după alegerile din 1990", spune Moţa pe site-ul agenţiei.
Prin judeţe lucrurile stau la fel
La nivelul consiliilor judeţene, în perioada 2008 - 2012, 178 din 1.402 de consilieri locali sunt femei, reprezentând 12,6 la sută din poziţiile totale, judeţele cu cea mai slabă reprezentare fiind Neamţ (0 la sută), Braşov ( 2,8 la sută) şi Caraş-Severin ( 3,3 la sută). La nivelul consiliilor locale în 37 din totalul judeţelor, 10,8 la sută din poziţii sunt ocupate de femei (4.011 din 36.825 de consilieri locali), judeţele cu cea mai slabă reprezentare fiind Bistriţa Năsăud (6,5 la sută) şi Suceava (6,9 la sută). La nivelul prefecturilor, femeile ocupă doar două din cele 42 de funcţii de prefect (adică 4,7 la sută) precum şi nouă din 84 de funcţii de subprefect.
Potrivit ANES, comparativ cu perioada 2004-2008, se observă o scădere a gradului de participare a femeilor la procesul decizional din administraţia locală, atât în ceea ce priveşte prezenţa acestora în consiliile judeţene şi în cele locale, dar şi la nivelul Instituţiei Prefectului. De asemenea, doar 114 femei au reuşit să obţină un post de primar la ultimele alegeri locale, această situaţie fiind, în opinia specialiştilor, consecinţa faptului că România este încă o societate patriarhală, puternic ancorată în tradiţionalism şi misogină.
De menţionat ar fi şi că, în 2005, când a condus pentru prima dată ANES, primul caz pe care l-a avut de rezolvat Maria Moţa a fost cel privitor la lipsa femeilor în structurile de conducere ale PSD Gorj, partid care a dominat după revoluţie viaţa politică din judeţ, ceea ce spune multe despre absenţa femeilor în funcţiile de conducere.
Vizualizări: 139
Trimite pe WhatsApp