Pensiile, încotro?!

Îmbătrânirea populaţiei şi deficitele publice reprezintă amorsa unei bombe ce stă să explodeze în toată lumea. Într-o formă sau alta, aproape în toată Europa se regândeşte sistemul de pensii. În Spania, din cauza îmbătrânirii populaţiei Guvernul a propus prelungirea treptată a vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, cu câte două luni pe fiecare an. În România, problema este încă şi mai acută. Potrivit calculelor făcute de Banca Mondială,  pensiile din România sunt cu circa 20% mai mari decât le poate Statul finanţa. Ca să le poată plăti, Guvernul împrumută bugetul de pensii anual cu sume din ce în ce mai mari. În 2010, 1,7 miliarde de euro din banii pe care îi plătesc românii ca impozite şi taxe la bugetul de stat se duc la bugetul de pensii. Aceşti bani - reprezentând 8% din PIB- sunt tăiaţi din investiţii sau din alte cheltuieli pe care Statul le-ar putea face pentru a creşte gradul de ocupare.  Cât timp o bună parte din banii publici se duc în plata salariilor şi pensiilor, iar deficitele bugetare astfel create sunt acoperite din împrumuturi interne şi externe, statul nu va avea resurse pentru finanţarea investiţiilor  creatoare de locuri de muncă şi nici pentru absorbţia fondurilor europene, fapt pentru care nu poate creşte numărul plătitorilor la bugetul de pensii şi aşa mai departe.

În România raportul salariaţi - pensionari a fost  de 3,3:1 în 1990, în 2009 - 0,94:1 iar în 2050 se preconizează să fie 0,4:1. În 2010, 1,7 miliarde de euro din impozitele şi taxele plătite se duc la bugetul de pensii, iar în 2009 bugetul de stat a împrumutat bugetul de pensii cu 1,5 miliarde euro. Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 600.000 la 900.000 de persoane între anii 2001 şi 2009. În aceeaşi perioadă de timp pensionările anticipate s-au triplat. În acest context general, România se numără printre statele cu cele mai nesustenabile bugete publice de pensii din UE, ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile de stat urmând aproape să se dubleze până în anul 2060, de la 8,4% în 2010 la 15,4%. Potrivit unui Raport al CE, România va ajunge pe locul 5 în UE în topul statelor cu cea mai mare pondere în PIB a cheltuielilor cu pensiile, fiind depăşită doar de Grecia, Luxemburg, Slovenia şi Cipru. Raportul Comisiei Europene arată că România are un deficit de sustenabilitate de 9,1% din PIB, adică trebuie să-şi ajusteze, pe termen lung, execuţiile bugetare cu acest procent.

O altă problemă care trebuie corectată este cea a raportului dintre cea mai mică si cea mai mare pensie. Acum, raportul este de 1 la 100, adică pensia mică este de 350 de lei, iar cea mai mare este de 37.000 de lei.

Unele state europene şi-au bazat şi ele la un moment dat politica ocupării forţei de muncă pe ideea greşită că pensionările anticipate ar face mai mult loc tinerilor pe piaţa muncii. Dar în scurt timp şi-au dat seama că o astfel de politică duce la creşterea taxării mâinii de lucru şi creează distorsiuni în economie. În Germania este interzis cumulul pensiei de stat cu salariul plătit din bani publici. În sistemul de pensii maghiar, cumulul pensiei cu salariul de la stat este posibil, dar cu anumite condiţii.Cehia are o legislaţie care face imposibil cumulul.Franţa plafonează. La finalul anului trecut parlamentul francez a votat legea finanţării sistemului de securitate socială, unde se prevede, printre altele, că persoanele care sunt angajate la stat pot să cumuleze pensia cu salariul, dar în limita unui plafon.

O nouă lege a pensiilor care să facă odată lumină în modalitatea de clacul a tuturor salariaţilor României este obligatorie indiferent de cine şi de ce ţipă mai tare!

Vizualizări: 64

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: