Municipiul Târgu Jiu face un pas important în organizarea Comitetului UNESCO dedicat protejării Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, operă a lui Constantin Brâncuși. După luni de întârziere cauzate de proceduri administrative și birocrație, autoritățile locale au propus cinci persoane care vor face parte din structura acestui organism esențial pentru gestionarea patrimoniului mondial.

Potrivit legii, comitetul trebuie să includă specialiști și reprezentanți ai comunității și ai  proprietarului, în acest caz, Consiliul local  Târgu Jiu, dar și ai administrației publice. 

În urma discuțiilor, au fost nominalizați Gheorghe Birău, fost director al Băncii Naționale și cetățean de onoare al municipiului, cunoscut pentru activitatea sa culturală și pentru înființarea Muzeului Tezaurului de la Tismana, profesorul Ștefan Ghimiși, prorector al Universității „Constantin Brâncuși”, susținut atât de mediul academic, cât și de organizații nonguvernamentale.

Al treilea membru este Ana Daria Ionescu Haidău, directoarea Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, activă în promovarea patrimoniului prin proiecte educaționale internaționale.

Mirela Stamate, din cadrul Poliției Locale, care a coordonat realizarea regulamentului urbanistic din zona monumentelor și a colaborat strâns cu Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, este de asemenea membru în acest comitet.

Din partea Consiliului Local Târgu Jiu, s-a autopropus viceprimarul  Adrian Tudor, consultant în dosarul de nominalizare UNESCO și implicat activ în toate etapele procesului.

Această structură va avea un rol crucial în gestionarea sitului UNESCO, în elaborarea regulamentelor de protecție, managementul vizitatorilor, promovarea patrimoniului și colaborarea cu autoritățile centrale. În ciuda statutului de proprietar al sitului, primăria  municipiului Târgu Jiu nu este singurul factor de decizie în privința operelor lui Brâncuși.

Adrian Tudor, viceprimarul municipiului a declarat faptul că birocrația și implicarea Consiliului Județean întârzie implementarea măsurilor urgente, solicitând o reformă legislativă care să ofere mai multă autonomie administrațiilor locale în gestionarea patrimoniului UNESCO.

„În Comitetul de Organizare UNESCO trebuie să fie un reprezentant al Ministerului Culturii, un reprezentant de la Ministerul Turismului, un coordonator al Monumentului, reprezentanții proprietarilor, Inspectoratul de Situații de Urgență, Poliție, reprezentanții comunității locale și pentru asta a fost făcută o dezbatere. Cei de la Consiliul Județean au organizat această dezbatere și au stabilit trei persoane de acolo din partea comunității .Trebuie să înțelegeți că noi chiar dacă suntem proprietari, cum este și cazul Sighișoarei, orașul deține Cetatea, e în patrimoniul UNESCO, dar coordonarea e făcută de CJ. Și este o lacună peste tot în țară și noi cerem modificarea legislației pentru că nu are nicio treabă, de ce trebuie mereu să stau după aparatul Consiliului Județean când problemele sunt ale noastre de aici, ne confruntăm zilnic, suntem mult mai eficienți. Exemplu este chiar asta, adresa care a fost dată a fost în 29.10.2024 și nici acum nu este Comitetul de Organizare funcțional, procedurile, fiind Consiliul Județean implicat, primăria pe de altă parte, care trebuia să trimită corespondența”.

Grupul PNL a pus problema dacă toate aceste persoane respectă acel tip de studii de specialitate.