Telefonul fără Sir

Obama e simpatic, nici măcar republicanii nu pot nega asta. Gesturile lui de populism sunt ceva mai haioase decât ale omologului său român. Data viitoare când se mai apleacă în scopuri necurate în fața marelui licurici, Băsescu ar fi bine să ia niște lecții de naturalețe pentru băile alea de mulțime.

Baia de mulțime de la Dublin a lui Obama a fost mai mult un duș scurt, de vară. S-a plimbat oleacă printre irlandezii ăia duhnind a alcool, a dat mâna în cel mai populist mod cu ei, mă rog, fazele obișnuite. Până aici, se descurca și Băselu binișor. Și atunci a intervenit twist-ul. Știți voi, e povestea aia care face filmele de la Hollywood să nu fie plicticoase. Tot așa și la aparițiile în public ale președinților din țara Hollywood-ului: când credeai că nu-i nimic deosebit, apare un twist. De data asta, twist-ul a fost reprezentat de o irlandeză care vorbea la telefon exact în primul rând de spectatori. La un moment dat, tipa îl roagă pe Obama să-i transmită ceva prietenei sale, aflate la celălalt capăt al wireless-ului. Obama a zis ”Da, sigur”, a luat telefonul (în ciuda reticenței băieților de la SPP-ul lui, care se agitau în spate și dădeau să-l oprească). Omul a vorbit cam un minut, apoi i-a dat telefonul înapoi fetei și și-a văzut de drum, dând apă la moară pasionaților de conspiraționism, care au sărit să spună că-i nebun și că un simplu telefon îl putea omorî. Nu m-ar mira ca întreaga întâmplare să fi fost regizată. În fond, americanii au o lungă istorie și o bună pregătire în domeniul chestiilor ”spontane” pregătite minuțios înainte.

Pe de altă parte, are și Băsescu spontaneitatea lui. E chiar mai simpatic decât Obama, dacă ne gândim că el ia telefonul femeilor chiar și fără ca acestea să i-l ofere.

Vizualizări: 138

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: