Săritura de la balconul Parlamentului a unui angajat al TVR nu le-a picat deloc bine parlamentarilor de la putere. Nefericită exprimare, ştiu. Pe de altă parte, şi al cincilea (sper că am numărat bine) mandat al lui Boc le-a picat cam greu la stomac românilor. Dacă ieri s-ar fi aruncat de la etaj un ziarist de la Antena 3 sau Realitatea, nici măcar un eventual deces al respectivului nu i-ar fi împiedicat pe pedelişti şi pe ceilalţi să critice dur unde s-a ajuns cu ura politică şi să insinueze că mogulii înşişi l-ar fi împins pe nefericit, chiar dacă nu cu propriile mâini, ci cu puterea minţii şi-a manipulării. Aşa, însă, a sărit unul de la televiziunea care se presupune că, dimpotrivă, ar fi controlată de partidele de la putere. Naşpa. Mai rămâne ca Andreea Pora să se arunce dezbrăcată de pe clădirea unde-şi are sediul B1TV şi să urle „Jos mafia de la putere!” şi gata, PD-L-ul s-a compromis total.

Pe de altă parte, nu-mi place unde s-a ajuns. Sinucideri în direct e deja cam mult. Chiar dacă vorbim despre pseudo-sinucideri, gluma începe să se îngroaşe. Am avut mai întâi o învăţătoare din Caracal care s-a hotărât să stea două luni pe banii statului la spital, apoi un electrician care a sărit de la balcon.

 Dar cel mai mare curaj (ca să nu zic tupeu sau, mai rău, nesimţire) îţi trebuie ca să guvernezi azi. Nu ştiu dacă cu Geoană ar fi fost altceva. Mă îndoiesc. Nu cred că era altceva cu nimeni, de altfel. În perioadă de criză mondială, doar politicienii cu vocaţie şi popoarele cu substanţă răzbat. Ori noi n-avem nici pe una, nici pe cealaltă. Cum ar veni, suntem toţi o apă şi-un pământ. Şi ăla nici măcar comestibil.