Vina împărțită la doi

În județul Gorj am văzut de prea multe ori cum instituțiile publice aleg să blocheze accesul la informații sau transmit date incomplete, trunchiate, lipsite de context. Jurnaliștii de la Pandurul au primit de multe ori răspunsuri vagi sau au fost purtați săptămâni întregi prin proceduri birocratice inutile. Tot mai des auzi: Trebuie să faci o cerere pe 544. Asta înseamnă că trage de timp și nu vrea să dea acele informații.

Aceasta este legea care ar trebui să apere informarea publică, dar, sub fraze alambicate și GDPR, instituțiile au pus în coș și această lege.
De exemplu, am cerut la Consiliul Județean votul de la o ședință publică. Nici până azi nu am primit răspunsul solicitat. Fiecare zi era o nouă scuză: e plecat președintele, nu este secretarul, lipsește persoana care… dar mai bine scrie o cerere pe 544.

La Primăria Târgu Jiu, ședințele de Consiliu Local sunt difuzate pe un ecran negru, nu înțelegi cine vorbește și despre ce, iar acest lucru este admis de instituții care ar trebui să vegheze la respectarea legii și a transparenței.

La Prefectură am solicitat un punct de vedere pe o situație clar ilegală, dar Prefectura a răspuns că nu e treaba ei. Cu ce se ocupă Prefectura? Cu ce?
Dacă astăzi ar fi desființată Instituția Prefectului, cetățenii acestei țări /județ nu ar pierde nimic. Din păcate, o instituție care reprezintă Guvernul în teritoriu este total inutilă atunci când este nevoie de acțiune. Dacă la Prefectură sunt doar funcționari care strâng hârtii pe care nu le citesc atunci, mulțumim, nu. 
Prefectul Șerban Predescu se simte atacat, pus la zid, nedreptățit, dar nicio secundă nu ia în calcul să-și reevalueze atitudinea. Sau să-și îndeplinească cu adevărat funcția. 

Conducătorii de instituții publice s-au dezobișnuit de întrebările serioase ale presei.
Dacă insiști să primești informații de la instituții publice, ești un jurnalist tendențios, ai un interes, te-a pus cineva…

Ca cetățean al acestui județ, înainte de toate, vreau ca toate instituțiile publice să fie conduse de oameni care-și fac treaba.
Este atât de greu? Doar atât: faceți-vă treaba!


Însă, în spatele opacității instituțiilor publice se află, am observat în timp, atât o lipsă de profesionalism, cât și teama conducerilor că vor fi trase la răspundere.

Și acum trebuie să admit că problema nu vine doar dinspre autorități. Și presa poartă o parte din vină. În ultimii ani, atât presa locală, cât și cea națională, s-au deprofesionalizat vizibil. În loc să fie câinele de pază al democrației, mulți jurnaliști au devenit portavoci ale politicienilor sau ale instituțiilor publice. Interesele economice, dependența de publicitate sau relațiile personale au transformat presa într-un spațiu unde întrebările incomode lipsesc.

Iar dacă urmărești un subiect pe termen lung, sperând că instituțiile vor face lumină, vor lua măsuri și derapajele sunt oprite, atunci se numește că faci serial. Așa cum a declarat prefectul Șerban Predescu într-o intervenție la Gorj TV: că Pandurul face un "serial" despre Prefectură. Pandurul face, cu siguranță, multe seriale, orice o fi însemnând asta, și nu doar despre Prefectură. Când soliciți informații și primești răspunsuri la mișto…

Politicienii susțin conferințe de presă de ore întregi în care mint sau omit să spună adevărul. Iar jurnaliștii consemnează fără să pună o întrebare.
Această slăbiciune a presei creează un teren fertil pentru lipsa de transparență. Dacă jurnalistul nu insistă, dacă nu investighează, dacă nu sancționează, autoritățile ajung să creadă că pot acționa după bunul plac, fără teama de a fi trase la răspundere. Publicul rămâne astfel dezinformat, prins între articole care par mai degrabă materiale de PR decât relatări obiective.


Transparența nu este un moft, ci o datorie. Dar pentru ca ea să existe, autoritățile trebuie să deschidă ușile, iar presa să bată constant la acele uși. Cu fermitate și curiozitate.

Vizualizări: 1,421

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Editorial:

Citește și: