Cincizeci de angajați ai spitalului din Târgu Jiu au cerut în instanță să încaseze mai mulți bani la salariu. Ei au acționat în judecată Ministerul Sănătății, solicitând suspendarea și anularea Raportului de control cu privire la măsura sistării acordării sporului de confidențialitate la nivelul unității sanitare. Acest bonus ajungea și la 30% din salariul de bază. Pe lista reclamanților se găsesc directorii Vienescu și Capotă, dar și farmacistul șef Mădălin Călinoiu. Corpul de control din Ministerul Sănătății a constatat că acest spor a fost acordat preferențial, fără nicio bază legală.

„Sporul de confidențialitate este acordat unui număr de 51 de persoane din cadrul unității sanitare, în mod discreționar, discriminatoriu, fără nicio bază legală și fără respectarea unor criterii bine definite. Nu există aprobarea Consiliului de Administrație sau cea a Consiliului Județean pentru acordarea acestui spor, ci doar patru hotărâri ale Comitetului director care vizează o mică parte din cei care îl primesc”, a scos la iveală Corpul de control al Ministerului Sănătății, în urma verificării efectuate în urmă cu un an la Spitalul Județean de Urgență din Târgu Jiu.

Spor tăiat, leafă ciuntită

Ca urmare a Raportului de control nr. SP9359/22.07.2019, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a dispus sistarea acordării sporului de confidențialitate începând cu data de 1 septembrie 2019.

„În aceste condiții, diminuarea salariului este o măsură abuzivă și unilaterală a angajatorului, anularea măsurii fiind unica posibilitate de evitare a producerii unei pagube fiecărui salariat”, au cerut, în instanță, angajații spitalului.

Vorbim de salarii mai mici cu sume cuprinse între 660 și 1.320 de lei. Sporul de confidențialitate, în cuantumuri cuprinse între 10 și 30%, era încasat doar de o parte dintre salariați. Mai precis, de membrii comitetului director, registratori, auditori, consilieri juridici, director tehnic, farmacist șef, medic primar (coordonator ambulatoriu), economiști, muncitori, statisticieni sau o parte dintre șefii de servicii.

De pildă, membrii Comitetului director încasau sporul pentru că, în exercitarea funcției, aflau informații despre datele personale ale pacienților, diagnostice și rezultate analize medicale.

„Începând cu anul 2010 până în prezent, salarizarea personalului din sistemul sanitar public a fost și este reglementată în mod exclusiv prin legi-cadru, care nu reglementează pentru această categorie de personal acordarea sporului pentru confidențialitate”, a explicat Ministerul Sănătății.

Mai mult, dispozițiile Codului Muncii nu prevăd o contraprestație pentru clauza de confidențialitate ca în cazul clauzelor de neconcurență și de mobilitate, ci doar daune-interese în cazul încălcării ei.

Tribunalul Gorj și-a declinat competența, fiind vorba de un raport de control emis de o autoritate publică centrală, în speță Ministerul Sănătății. Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Craiova. Instanța a decis, săptămâna trecută, să respingă cererea de suspendare formulată de către angajații spitalului.

„În condițiile în care a fost executată măsura dispusă prin raportul de control, nu mai poate fi dispusă suspendarea executării, întrucât suspendarea trebuie să aibă ca situație premisă existența unui act administrativ susceptibil de a produce efecte în curs”, este motivarea instanței.

Sentința nu este definitivă.