Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reafirmat astăzi angajamentul ferm al autorităților române pentru securitatea energetică a țării, subliniind că „nu putem compromite securitatea energetică a României”, chiar dacă acest lucru implică dificultăți în respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„De la începutul mandatului meu, am refuzat să accept închiderea grupurilor pe cărbune în lipsa unor capacități noi echivalente de producție în bandă. Și nu am închis niciun MW. Din contră, am pus în funcțiune grupul Rovinari 5, pe lignit, după ani de blocaje”, a declarat Burduja.

În ceea ce privește termenul limită stabilit pentru închiderea unor unități pe cărbune, respectiv 1 ianuarie 2026, ministrul a subliniat dificultățile cu care se confruntă România în procesul de înlocuire a acestora cu grupuri pe gaz, din cauza creșterii semnificative a prețului turbinelor pe gaz în ultimii doi ani. „Grupurile pe gaz care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune sunt în licitație, dar am avut multiple încercări nereușite din cauza prețurilor explozive ale turbinelor”, a explicat acesta.

În acest context, Ministerul Energiei solicită o renegociere a PNRR, pentru a amâna termenul de închidere a termocentralelor pe cărbune, argumentând că acest lucru ar permite România să depășească țintele privind energia „verde” – prin investiții în parcuri solare, eoliene și baterii. „Cu aceiași bani din PNRR, vom depăși cu mult țintele de energie verde și vom atinge obiectivul în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon”, a adăugat Burduja.

Ministrul a adus în discuție și impactul economic al închiderii prematură a termocentralelor pe cărbune: „Între 2009 și 2022, România a închis peste 7000 MW de grupuri pe cărbune și gaz – o cantitate de producție echivalentă cu zece reactoare de la Cernavodă. Așa am ajuns să importăm energie în perioadele de consum de vârf, la prețuri ridicate, iar, culmea, importăm de la țări care continuă să producă energie pe cărbune, precum Serbia și Bulgaria. Care e logica?”

Sebastian Burduja a reafirmat, totodată, importanța integrării în Uniunea Europeană, menționând că acest proces a fost „cel mai bun lucru reușit de România în ultimele decenii”, dar că „Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor membre și a cetățenilor lor”. Ministrul a subliniat că este momentul să se adopte o abordare rațională și echilibrată în ceea ce privește tranziția energetică, promovând conceptul de „Smart Deal” în locul unei implementări rigide a „Green Deal”-ului.

„Este timpul pentru un Smart Deal, așa cum am mai spus, un acord care să răspundă realităților economice și energetice ale fiecărei țări membre”, a încheiat Burduja.