Majoritatea populației suferă de o deficiență de vitamina K, iar acest lucru se întâmplă mai ales în afara continentului asiatic. Acolo soia este alimentul de bază. În țările vestice, produsul nu este foarte popular în magazine, nefiind agreat din cauza mirosului și gustului ciudat pe care îl are.

Vitamina K naturală este produsă de diferite specii de bacterii. Alimentele fermentate, precum brânza și laptele covăsit, sunt alegeri bune ca sursă naturală de vitamina K. Aceste alimente au însă un nivel relativ scăzut de vitamina K, necesitând un consum mare.

Un aport alimentar insuficient de vitamina K crește riscul de depunere a calciului la nivelul arterelor, ducând la artere inelastice și rigide. De asemenea, lipsa acestei vitamine privează oasele de calciu, un mineral esențial pentru sănătatea sistemului osos. Acest lucru a fost demonstrat prin cercetări privind activarea sau inactivarea proteinelor din oase și din pereții vaselor arteriale. Persoanele care suferă atât de boli cardiovasculare cât și de osteoporoză prezintă o lipsă de calciu. În multe cazuri, calciul a fost găsit depozitat pe pereții vaselor de sânge – rezultând artere rigide și fragile –, fiind insuficient în oase și afectând astfel rezistența și densitatea lor. Prin urmare, nu este suficient consumul unei cantități adecvate de calciu, ci este nevoie și de o distribuire și utilizare corespunzătoare a mineralului în corp.

Conform ultimelor studii, calcifierea arterelor și lipsa calciului din oase pot fi consecințe ale insuficienței de vitamina K în urma unui regim alimentar neadecvat. Spanacul, broccoli, varza, varza de Bruxelles, fasolea verde, sparanghelul, napii, mazărea, morcovii și conopida sunt surse excelente de vitamina K, alături de iaurt. Surse bogate în această vitamină sunt și gălbenușul de ou, ficatul, anumite tipuri de brânză.

Foarte multe legume asigură doza zilnică recomandată de vitamina K, unele chiar și 10 ori mai multă, cum ar fi napul sau spanacul.