Culele din Gorj, ruine încă în picioare

Unele dintre cele mai vechi şi reprezentative clădiri din judeţ şi din Oltenia sunt la un pas de a deveni ruine. Autorităţile au tot promis că vor face şi vor drege, iar la un moment dat vorbeau chiar despre introducerea acestora în patrimoniul UNESCO. În Gorj însă orice ar putea fi propus pentru UNESCO riscă să dispară. Dacă operele lui Brâncuşi au înverzit, puţinele cule de pe aceste meleaguri sunt ca şi dispărute pentru că despre soarta lor nu se mai interesează nimeni.

Cea mai cunoscută culă din judeţ care are nevoie urgentă de restaurare şi care riscă să nu mai prindă vara viitoare este cea de la Şiacu, din comuna Slivileşti. Situaţia acesteia este deplorabilă, deşi cu câţiva ani în urmă reprezentanţii Muzeului Judeţean şi ai Consiliului Judeţean aveau planuri mari pentru aceasta. Atât de mari încât de abia acum autorităţile au descoperit că au în proprietate doar clădirea în sine, nu şi terenul. Ca urmare, nici un proiect de reabilitare nu poate să înceapă până nu se clarifică regimul terenului pe care se află construcţia. „Trebuie să intrăm în contact cu proprietarul şi să vedem dacă ori ne donează o parte din pământ, fie îl cumpărăm ca să putem face un proiect de restaurare”, spune şeful Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan.

Acesta este convins că mai sunt şanse pentru salvarea culei, dar primarul din Slivileşti, Sorin Bucurescu, nu mai este de mult la fel de optimist. El spune că din 2013, de când în Consiliul Local s-a aprobat trecerea culei în administrarea Consiliului Judeţean, nimeni de la Târgu Jiu nu a mai fost interesat de soarta acestei construcţii. „Eu nu cred că mai există vreo soluţie să fie refăcută. Acum câţiva ani s-ar mai fi putut face ceva, dar acum este într-o stare avansată de degradare”, afirmă primarul. Degradarea a fost generată şi de faptul că tablele puse pe acoperiş au fost smulse de vânt, anul trecut o vijelie mutând pur şi simplu acoperişul de pe clădire până în punctul de a cădea. Autorităţile au intervenit atunci cu o macara şi au aranjat cât de cât acoperişul, dar insuficient pentru a se opri procesul de degradare.

Culmea este că localnicii spun că şi în aceste condiţii sunt turişti care vin şi se interesează de soarta culei, iar după ce zăresc construcţia printre boscheţi pleacă dezamăgiţi. „Vin maşini, oamenii coboară şi ne întreabă de cine aparţine, cine ar trebui să facă ceva, iar noi nu prea ştim ce să le spunem. Oricum de la Târgu Jiu n-au prea venit pe aici decât să aranjeze tablele alea de pe ea şi cam atât. Ce frumuseţe era asta prin 1970... Era amenajată şi veneau copii în excursii aici. Acum s-a ales praful. Noi le-am spus copiilor să nu se apropie de ea, că nu ştim când pică. Unii mai intră acolo în ea, dar îi scoatem repede afară pentru că e periculos rău”, spune o localnică.

 CULĂ SALVATĂ

Din cele opt cule identificate pe raza judeţului Gorj jumătate sunt deja ruine, iar singura care este amenajată corespunzător şi este deschisă publicului pentru a fi vizitată este Cula Tătărăscu. Aceasta a fost adusă la începutul anilor 2000 din faţa excavatoarelor miniere de la Pinoasa şi mutată la Curtişoara, la Muzeul Arhitecturii Populare. Turiştii pot vedea în interiorul acesteia şi câteva din obiectele personale ale fostului premier al României, cula fiind un motiv de mândrie pentru autorităţi atunci când au oaspeţi cărora trebuie să le arate ceva specific Gorjului.

Vizualizări: 1,249

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Călătorii:

Citește și: