Faptul că este mai cald atunci când ninge se poate observa mai uşor dacă ninsoarea vine după o perioadă de îngheţ.  Atunci avem acea senzație că, deși într-o mică măsură, mediul ne pare mai plăcut dar ştiinţa poate explica acest lucru.

Explicaţia ştiinţifică este aceea că fulgii de zăpadă, formați din cristale de gheață, captează vaporii de apă în timp ce cad. Acești vapori ajung să fie transformați în gheață, dar, bineînțeles, trecerea din starea gazoasă ca vaporii de apă la starea solidă ca gheața eliberează căldură. Astfel, de fiecare dată când ninge are loc o eliberare semnificativă de căldură în atmosferă.

Totuşi, uneori ninge şi acolo unde te aștepți mai puțin. Se poate vedea zăpadă în Siberia (Rusia) sau chiar în Minnesota (SUA) în lunile de iarnă. Dar aceste locații nu au monopolul zăpezii pentru că zăpada poate cădea uneori din deșertul Sahara până în Hawaii. Nici cel mai uscat loc de pe Pământ nu este  ferit de zăpadă pentru că, în 2011, deșertul Atacama din Chile, de exemplu, a înregistrat aproape 82 de centimetri de zăpadă datorită unui front rece rar venit din Antarctica.

Norii au şi ei o influență incredibilă asupra climei Pământului. Deoarece sunt formați dintr-un strat gros de vapori de apă, masele de nori devin filtre solare care reflectă o mare parte din energia de la Soare în spațiul cosmic. Astfel, norii îngreunează disiparea căldurii primite în timpul zilei pe timp de noapte, deci, în zilele fără nori, temperaturile scad dramatic, ducând la îngheț.

Frigul sau căldura pe care o simțim indiferent de temperatura reală este ceea ce numim senzație termică și este determinată de umiditatea mediului ambiant, viteza și direcția vântului în raport cu diferența termică dintre piele și combinația de temperatură și vânt. Astfel, de exemplu, dacă termometrul arată 10ºC, cerul este senin și vântul abia bate, este probabil ca senzația noastră termică să fie de 7,5ºC.