Divorțul, dizolvarea legală a căsătoriei, poate fi determinat de o varietate de factori, de la schimbări în statutul economic sau condițiile de sănătate ale soților până la diferențe de valori. Sfârșitul unei căsnicii poate fi adesea dificil de procesat. Astfel, el poate avea efecte negative asupra bunăstării și sănătății mentale ale foștilor soți.

În medie, rata divorțurilor la nivel mondial a crescut în ultimul secol. O mai bună înțelegere a factorilor principali care îi determină pe oameni să pună capăt unei căsnicii ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de consiliere pentru cupluri și căsătorii, ceea ce, potențial, ar putea duce la scăderea ratelor de divorț.

Sari Mentser și Lilach Sagiv, două cercetătoare de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, au realizat recent un studiu care explorează în mod specific relația dintre valorile oamenilor și divorț. Constatările lor, publicate în Communications Psychology, sugerează că interacțiunea dintre valorile culturale și personale ale soților poate prezice divorțul.

La nivel mondial, indivizii sunt cunoscuți pentru diversitatea valorilor culturale și personale. Valorile culturale sunt, în esență, credințe împărtășite legate de normele sociale, care pot pune accent pe libertatea individuală (autonomie) sau pe stabilitatea socială și tradiție.

Valorile personale, pe de altă parte, sunt credințe care influențează comportamentul unor persoane specifice. De exemplu, cineva poate aprecia mai mult independența, experiențele noi și plăcerea, în timp ce altcineva poate fi mai motivat de respectul pentru tradiții și conformitate socială.

Mentser și Sagiv au analizat date colectate în cadrul a trei studii arhivistice anterioare, care au implicat peste 100.000 de participanți din peste 55 de țări. Cercetătoarele au examinat răspunsurile la chestionare, concentrându-se pe atitudinile acestora față de anumite aspecte ale relațiilor și divorțului, dar și pe istoricul lor marital.

„Am descoperit că divorțul era mai justificat și mai probabil în națiunile care puneau accent pe valorile autonomiei și printre indivizii care atribuiau importanță valorilor de autodeterminare, stimulare și hedonism”, au scris Mentser și Sagiv. „Divorțul era mai puțin justificat și mai puțin probabil în națiunile care puneau accent pe valorile de apartenență, și printre indivizii care acordau importanță tradiției și conformității.”

Rezultatele analizei sugerează că valorile culturale și cele personale interacționează pentru a prezice divorțul. Mai precis, valorile culturale care prioritizează autonomia (adică libertatea individuală) sunt asociate cu rate mai mari ale divorțului, în timp ce cele care pun accent pe stabilitatea socială și tradiție sunt asociate cu rate mai scăzute.

În mod similar, echipa a descoperit că indivizii care acordau o mai mare importanță independenței, stimulilor noi și plăcerii erau mai predispuși la divorț. În schimb, cei care valorizau tradiția și armonia socială erau mai puțin predispuși să își dizolve căsnicia. Interesant este că efectul acestor valori personale asupra divorțului părea să fie mai puternic în țările cu o cultură ce pune accent pe autonomie, ceea ce sugerează o interacțiune între valorile culturale și cele personale.

„În ansamblu, impactul valorilor personale era cu atât mai puternic cu cât cultura punea mai mult accent pe valori de autonomie (vs. apartenență)”, au scris Mentser și Sagiv. „Înțelegerea rolului valorilor în divorț poate informa indivizii cu privire la valorile pe care și le doresc la viitorii parteneri de viață.”

Acest studiu recent realizat de Mentser și Sagiv subliniază măsura în care valorile pot modela tendințele divorțului în diferite țări. În viitor, ar putea inspira noi cercetări privind diferențele observate de echipă la nivel internațional, care ar putea contribui la o mai bună înțelegere a factorilor ce susțin relațiile de lungă durată.