Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, într-o conferință de presă, că România trebuie să își asigure securitatea energetică printr-un mix echilibrat de resurse și investiții în proiectele blocate, menționând explicit situația Complexului Energetic Oltenia (CEO). Șeful Guvernului a subliniat că CEO nu mai trebuie să fie căpușat.

România a cerut continuarea activității CE Oltenia, dar Comisia Europeană au cerut înapoi 2 miliarde de euro.  În aceste condiții nu este clar ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2026.

„Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc. La Iernut au început lucrările din 2016 și, dacă nu corectăm ce se întâmplă acolo, după 10 ani vom fi în aceeași situație”, a spus premierul.

Două scenarii pentru viitorul CEO

Referindu-se la Complexul Energetic Oltenia, Ilie Bolojan a subliniat că există doar două opțiuni: menținerea producției de cărbune, dar cu o restructurare totală a companiei, pentru a elimina subvențiile uriașe și contractele păguboase.

„Strategia pe cărbune e un lucru pe care trebuie să îl închidem pentru perioada următoare.
Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și avem două variate - sau menținem producția de cărbune în Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia ca să nu mai fie căpușat, să nu mai dăm subvenții de milioane acolo. A doua ipoteză e să renunțăm la producția de cărbune, dacă sunt costurile prea mari. Eu susțin prima variantă, dar așa cum e acum nu mai putem continua”, a afirmat Bolojan.

Energia nucleară și proiectele de stocare, prioritare

Premierul a arătat că România are nevoie de un mix energetic competitiv, bazat pe investiții în nuclear, hidro și proiecte de stocare.
„Susținerea domeniului nuclear, centrala de la Cernavodă. Trebuie să avem un mix energetic în anii următori care să asigure o energie competitivă în România. Pe termen scurt, trebuie să susținem proiectele de pompaj și acumulare”, a adăugat șeful Guvernului.

Declarațiile vin în contextul în care România nu a respectat jalonul de decarbonizare asumat prin PNRR, ceea ce obligă guvernul să ia decizii rapide privind viitorul producției pe bază de cărbune.