„Te-ai întrebat vreodată de ce sunt oamenii atât de evoluați, față de toate celelalte animale? Cum se face că doar noi am inventat limbajul, focul, roata, tehnologia, arta sau pastilele de curățat colonul? Și, mai ales, de ce ritmul evoluției noastre e tot mai accelerat, de la generație la generație?”. Așa am întrebat-o odată pe o fată, pe-un mal romantic al Vltavei, pe vremea când începuse să mă macine subiectul, iar fata mi-a răspuns cu o simplitate care m-a cucerit: „Nu”. Fapt paradoxal, pentru că răspunsul era chiar ea. Femeile (de om) sunt arhitectele evoluției noastre și lor le aparțin meritele că am reușit să învățăm și să creăm lucruri mai repede și mai bine decât verișorii cimpanzei sau bonobo.

Faptul că femelele sunt cele care decid care însușiri și trăsături sunt încurajate, prin selecția atentă a masculilor, a fost observat de Darwin încă de când bătrânul s-a așezat la masă ca să scrie cartea aia groasă.

Acum vă întreb pe voi: ați observat că majoritatea bărbaților s-ar reproduce cu aproximativ orice tipă, în timp ce tipele au tendința să fie mult mai pretențioase când vine vorba de asta? Explicația e-n simpla biologie: spermatozoizii sunt o marfă ușor de produs și-s ca manelele, fără număr. Masculii singuri știu deja că ăia micii se pot produce, atâta timp cât țeava de internet e suficient de bună, timpul suficient de liber și pasiunea suficient de mare, și de 15-20 de ori pe zi. Și nu oricum, ci ca-n poveștile lu Sagan: milioaaane de miliaaaarde. De cealaltă parte, ovulele sunt o componentă mult mai rafinată, al cărei proces de producție e mult mai dificil și infinit mai rar, fapt ce determină femeile să aibă mai multă grijă, în calitate de mame lunare de ovul, pe mâna căror golani de spermatozoizi își dau ovulul ăla.

Dar, desigur, asta se întâmplă la toate speciile. Femelele aleg masculii care să le facă urmași. Și tot n-am răspuns la întrebare? De ce nouă ne-a crescut ditamai creierul (s-a triplat în vreo 2-3 milioane de ani) și am reușit să inventăm internetul, în timp ce nici o altă specie nu s-a apropiat măcar de această performanță?

Răspunsul poate să vă surprindă, mai ales dacă vă uitați în jur: pentru că femelele de om sunt obsedate de inteligență. într-atât de obsedate, încât, inteligența a deveni pentru bărbați, spun oamenii de știință, ceea ce este coada pentru păunii masculi: principala, dacă nu aproape singura, armă de atragere a femelelor. Femelelor de om le place, teoretic, să fie surprinse, să li se capteze atenția și mai ales să fie făcute să râdă, condiție suficientă, ne dădea asigurări cercetătoarea Marilyn Monroe, să le convingi ulterior să facă orice.

Dar nimeni nu exclude posibilitatea ca știința să se înșele. Pentru că, dacă e adevărat că femeile aleg doar bărbații inteligenți să le babardească ovulele, atunci de ce au copii Gigi Becali, Mircea Badea sau Claudiu Răducanu (fotbalist)? De ce apar d-ăștia ca Brad Pitt pe copertele revistelor de bărbați și nu ăștia ca Einstein? Și, mai ales, de ce votează copiii ăia, rod al inteligenței și-al selectării ei la mustață, cu PSD-ul? Cred că trebuie să ne întoarcem la masa de studiu și să recalculăm. E posibil ca la un moment dat, poate prin anii 90-2000, inconștientul nostru să fi avut revelația că creierul ăsta imens nu e așa mare șmecherie, că ne consumă prea multe resurse și e prea mare bătaie de cap (inclusiv la propriu), așa că femelele au decis să facă cale întoarsă și să revenim la creierele alea de pe vremea bătrânei Lucy, de trei ori mai mici, care consumă puțin în oraș și pleacă la prima cheie.