Pigui reconstruieşte „adevărata” casă a lui Brâncuşi

Casa de la Hobiţa despre care s-a tot vorbit în ultimii ani că este cea în care a copilărit Constantin Brâncuşi are mari şanse ca anul viitor să fie refăcută în totalitate. De joi, atât grămada de lemne care a mai rămas din construcţia respectivă, cât şi terenul pe care se află acestea au intrat în patrimoniul Primăriei Peştişani. Nimeni nu le-a revendicat în termenul prevăzut de lege, iar acum primarul Cosmin Pigui îşi face planuri despre cum poate să reconstruiască mai repede vechea casă.

De aproape 20 de ani, casa despre care se spune că este cea în care a copilărit Brâncuşi zace abandonată la 100 de metri de Casa Muzeu amenajată cu patru decenii în urmă de autorităţile acelor vremuri şi care nu are vreo legătură cu artistul, cu excepţia faptului că e amplasată pe terenul gospodăriei familiei Brâncuşi. Grămada de lemne care a mai rămas din grinzile care odinioară formau o casă tradiţională este vizitată aproape anual de câte un oficial venit de pe la Bucureşti pentru a promite că face orice e posibil pentru Brâncuşi.

Până miercuri seara, terenul pe care se află casa „originală” putea fi revendicat de către urmaşii marelui sculptor, dar nimeni nu a dorit să facă un astfel de demers. În asemenea condiţii, atât terenul, cât şi casa revin autorităţilor locale, Primăria Peştişani fiind considerată soluţia cea mai bună inclusiv de către urmaşii care puteau revendica proprietatea respectivă. „E o problemă a autorităţilor. Pe moştenitori nu i-a interesat că sunt cam mulţi şi nu s-au înţeles între ei. Oricum, la cum arată, nu cred că se mai pot face prea multe pentru ea”, a spus Dumitru Brâncuşi. O altă rudă a marelui artist a menţionat că urmaşii, oameni în vârstă şi ei, nu şi-au dorit pământul respectiv de teama impozitelor şi a taxelor. Şi, aşa, pământul şi casa au ajuns la Primăria Peştişani.

 Planuri pentru a spăla ruşinea faţă de Brâncuşi

Primarul Cosmin Pigui e convins că de abia de acum încolo autorităţile locale, cu sprijinul celor judeţene şi centrale, vor putea face demersurile necesare pentru a valorifica potenţialul turistic al Hobiţei.

Edilul deja cere la Consiliul Judeţean dreptul de a prelua în administrare Casa Muzeu, iar de la Ministerul Culturii speră la ajutor pentru a reface casa „originală”. În cea din urmă mai există 2-3 grinzi care provin din casa copilăriei lui Brâncuşi, neexpertizate încă în mod temeinic, şi cu ajutorul lor edilul îşi doreşte să ridice o casă tradiţională pe care turiştii să o poată vizita oricând.

„Intenţionăm, împreună cu specialiştii de la Ministerul Culturii, să facem un proiect de restaurare a acestei case cu materiale care se mai regăsesc la faţa locului, dar şi cu materiale pe care le mai avem în custodia primăriei. Vrem să o poziţionăm pe vechiul amplasament al casei. De la momentul la care s-a născut Brâncuşi, casa a suferit multe modificări, ca şi compartimentări, dar în baza fotografiilor pe care le avem încercăm să o refacem aşa cum a fost. Turiştii o vor putea vizita sper anul viitor. Va dura ceva pentru că e vorba de un monument istoric şi documentaţia se va întinde pe parcursul câtorva luni. Până atunci o vom proteja şi sunt convins că va ieşi ceva cu adevărat foarte frumos şi ne vom spăla ruşinea pentru tot ceea ce s-a întâmplat până acum”, afirmă edilul.

 „E puţin probabil”

Arhitectul Iulian Cămui, implicat şi în urmă cu două decenii în expertizarea casei „originale”, demersuri nefinalizate însă nici până azi, e de părere că planurile lui Pigui sunt imposibile. Acesta spune că fiecare grindă din construcţia respectivă ar trebui expertizată şi analizată şi doar dacă vor fi dovedite foarte multe dintre ele ca fiind din vremea lui Brâncuşi, de abia atunci s-ar putea vorbi despre posibilitatea refacerii casei „originale”.

Altfel, am avea doar două construcţii din lemn la Hobiţa pe care turiştii ar trebui să le viziteze pe rând.

„Dacă s-ar face o analiză şi s-ar găsi foarte multă substanţă originală, ai putea să reconstitui o casă, dar e puţin probabil că se poate găsi aşa ceva şi se poate şi realiza o casă prin procesul acesta de anastiloză după casa originală. Părerea mea e că e puţin probabil să se poată face o amenajare după o casă de genul acesta. Părerea mea e că cea mai bună variantă e să stabilim cât din casa aceasta este substanţă originală. Avem elementele de şarpantă şi sunt convins că nimic nu e din vechea casă Brâncuşi. Când am făcut eu determinări la acel moment, era foarte multă plută, material de dimensiuni mari. Casa moştenită de sora lui Brâncuşi era mult mai mare faţă decât casa învecinată. E puţin probabil să facem o casă după dimensiunile originale, mai ales că ne lipseşte şi materialul documentar. Nu ştiu câte grinzi sunt originale. Pot să merg să spun că nu e niciuna. Sunt criterii în funcţie de vechime, esenţă, dimensiuni, în baza cărora am putea să tragem o concluzie total diferită faţă de pretenţiile care se pun în discuţie la ora actuală”, afirmă arhitectul Iulian Cămui, specialist în restaurarea clădirilor de patrimoniu.

Vizualizări: 1,122

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Administrație:

Citește și: