Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Gorj a lansat ieri Ghidul Monumentelor Istorice şi proiectul „Lada cu Zestre”. Pe lista monumentelor istorice au fost înscrise 511 obiective  vechi de sute de ani. Obiecte de artă tradiţională, cinematografică, fotografică şi anticariat au fost expuse la parterul instituţiei de către ONG-uri şi meşterii populari.

Reporter: Ştim că ieri au avut loc două evenimente importante pentru instituţia pe care o conduceţi. Ce ne puteţi spune despre primul dintre ele?

Pompiliu Ciolacu: Primul eveniment de importanţă deosebită pentru întreg judeţul a fost lansarea Ghidului Monumentelor Istorice. Acest ghid cuprinde 511 obiective- 90 de situri arheologice, 369 monumente istorice de arhitectură (dintre acestea 27 sunt de categorie A, de importanţă naţională şi universală), 28 monumente de for public şi 24 monumente comemorative.

Reporter: Ce rol are acest ghid?

Pompiliu Ciolacu: Acest ghid ar trebui să existe atât pe masa preşedintelui Consiliului Judeţean cât şi pe masa fiecărui primar din Gorj pentru a putea dezvolta infrastructura judeţului. Ar conta foarte mult dacă fiecare primărie ar avea alocată în buget şi o mică sumă de bani pentru întreţinerea acestor monumente. Sunt multe biserici din lemn la care s-ar putea repara un gard, o uşă sau un acoperiş. Pentru a putea cere bani de la Ministerul Culturii ar trebui să se vadă şi o implicare a edililor locali. Sunt primării care nici nu ştiu ce monumente au în comună, însă toate sunt trecute în acest ghid.

Reporter: Pentru întreţinerea acestor monumente nu se pot accesa fonduri rurale?

Pompiliu Ciolacu: Fondurile rurale se obţin mai greu pentru că o mare parte a oraşelor din Gorj s-au mărit şi au acoperit satele din jur pentru a avea un număr mai mare de locuitori. Au fost cazuri în care investitorii nu s-au încadrat în proiecte pentru fonduri rurale deoarece satul respectiv aparţinea de vreun oraş din apropiere.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre proiectul „Lada de Zestre”?

Pompiliu Ciolacu: Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a încheiat contracte de administrare, pe un an de zile, cu două ONG-uri (“Prietenii cărţii” şi “De la români pentru români”) şi le-a pus la dispoziţie un spaţiu pentru desfăşurarea unor activităţi de promovare a culturii judeţului Gorj. Aici se pot comercializa obiecte de artă tradiţională, fotografică, cinematografică şi anticariat. Sunt pavilioane de promovare a muzicii tradiţionale gorjeneşti şi un Club de Cinefilm.

Reporter: Cât este chiria şi care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ONG-urile ce organizează asemenea expoziţii cu vânzare la parterul instituţiei?

Pompiliu Ciolacu: ONG-urile nu plătesc chirie şi doar costurile utilităţilor. Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în acest spaţiu, ONG-urile vor trebui să încheie, în luna ianuarie, parteneriate cu unităţile şcolare din Gorj în vederea promovării elevilor talentaţi. Parteneriatele trebuie să se materializeze prin activităţi extraşcolare. Elevii pot participa la lecţii interactive în cadrul cărora li se vor prezenta filme şi vor face comentarii. De asemenea, lucrările copiilor talentaţi vor fi expuse şi apreciate de către specialişti.

Reporter: Ce se va întâmpla cu ONG-urile care nu încheie parteneriate sau încheie şi nu le materializează?

Pompiliu Ciolacu: Toate ONG-urile au încheiate contracte pe 1 an de zile. Cele care nu realizează parteneriate sau nu le materializează riscă să nu li se prelungească  contractul cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu.

Reporter: Ce acţiuni urmează să mai faceţi pentru a promova cultura gorjenească?

Pompiliu Ciolacu: Chiar astăzi va avea loc la Ministerul Culturii o expoziţie de artă tradiţională gorjenească. Elevii de la Palatul Copiilor din Târgu Jiu vor expune icoane, furci de tors şi obiecte de ceramică.