Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că una dintre prioritățile mandatului său este refacerea rezervei operaționale a Armatei Române. Oficialul a precizat că va propune mai multe modificări la Legea apărării naționale și la Legea privind pregătirea populației pentru apărare, în vederea introducerii unei noi forme de voluntariat militar – voluntarii în termen.

Proiectul, aflat pe circuitul interministerial de mai bine de trei ani, prevede sesiuni de pregătire de patru luni pentru tineri cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ. La finalul pregătirii, aceștia vor fi încadrați în rezerva operațională a Armatei și vor putea deveni angajați ai sistemului militar. Participanții vor beneficia de cazare, hrană și o indemnizație lunară similară cu cea a soldaților.

„Toate țările europene și-au schimbat politica de pregătire a populației pentru apărare. România trebuie să recupereze întârzierile în acest domeniu. Rezerva noastră este îmbătrânită, iar înzestrarea armatei nu poate fi completă fără o rezervă solidă”, a declarat ministrul Moșteanu.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu atrage atenția că proiectul este blocat din 2022 și consideră întârzierea „extrem de gravă”. Acesta subliniază că voluntariatul militar este una dintre soluțiile-cheie pentru înlocuirea celor care au efectuat stagiul militar înainte de 2007 și care, din cauza vârstei, urmează să fie scoși din evidențele militare.

„Avem o întârziere flagrantă. Proiectul a fost depus acum mai bine de trei ani. Dacă nu reușim să completăm rezerva prin voluntariat, riscăm să reintroducem serviciul militar obligatoriu. Nicio armată nu poate funcționa fără rezervă”, a avertizat Bălăceanu.

Exemplele din Ungaria și Polonia sunt invocate drept modele de bună practică, cele două țări reușind să atragă populația către pregătirea militară prin programe de voluntariat și înființarea unor comandamente teritoriale formate din rezerviști.

Generalul insistă ca legea să fie adoptată de urgență de guvern și trimisă în Parlament, în paralel cu aplicarea Legii 270/2015 privind statutul rezervistului voluntar. Refacerea rezervei ar urma astfel să se facă prin două canale: pregătirea populației pentru apărare și recrutarea rezerviștilor voluntari.

În cazul unui conflict militar, toți rezerviștii vor avea atribuții clare de completare a unităților militare active. Lipsa unei rezerve solide ar putea vulnerabiliza grav capacitatea defensivă a României într-un context regional tot mai tensionat.