Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia România este gata să găzduiască pe teritoriul ei elemente ale scutului american antirachetă a generat reacţii şi la Moscova şi la Chişinău din partea filoruşilor.
La declaraţia lui Băsescu a reacţionat fostul preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, în opinia căruia „Moldova este pusă din nou într-o situaţie complexă, fiind, practic, transformată într-o zonă din apropierea liniei de front, provocând Rusia la o reacţie corespunzătoare în Transnistria”. Reacţia emoţională a lui Voronin este pe deplin explicabilă dacă avem în vedere că a slujit Rusia mamă toată viaţa sa. Situaţia din  Transnistria n-a provocat-o Băsescu ci amicii lui Voronin din mama Rusie care nu numai că au dat frâu liber unor generali demenţi dar au întreţinut tacit conflictul ca să poată şantaja în primul rând România. În opinia specialiştilor este absurd de presupus că problema transnistreană a jucat vreun rol in decizia SUA. Mai degrabă, Washingtonul a hotărât că România este cea mai potrivită regiune pentru desfăşurarea noilor componente ale scutului. Poziţia geostrategică ne-a avantajat şi pe noi odată situându-ne pe neaşteptate în gura presei internaţionale şi în centrul atenţiei NATO şi Rusia. Fostul şef al statului major rus al trupelor armate cu destinaţie specială, Viktor Esin, a declarat că, pentru moment, planificata amplasare a elementelor sistemului american de apărare aeriană, şi anume sisteme de rachete Standart pe teritoriul României, nu reprezintă vreo ameninţare la adresa potenţialului nuclear şi de rachete al Rusiei. In Marea Neagră nu sunt submarine ruseşti dotate cu rachete balistice, iar cea mai apropiată bază terestră de factură strategică se afla lângă Saratov. Deşi nu se cunosc detalii privind modificările aduse sistemului Standart, pe care americanii intenţionează să-l instaleze în România, aceste componente sunt destinate interceptării rachetelor cu rază mică şi medie de acţiune. În prezent, raza de acţiune a rachetelor Standart nu depăşeşte 300 km, iar in perspectivă pot atinge maximum 500-1000 km.

Profesorul Aleskei Bogaturov, profesor la Facultatea pentru relaţii Internaţionale din Moscova, a comparat situaţia creată cu evacuarea rachetelor americane din Turcia, în anii 1960 în timpul crizei din Caraibe. La acea data, americanii au renunţat pur si simplu la această clasă de rachete, care au fost montate pe submarine. În acelaşi timp, analistul a atras atenţia asupra suprapunerii în timp a semnării de către preşedintele Dmitri Medvedev a noii doctrine militare a Rusiei cu declaraţia lui Băsescu. Analiştii consideră justificată poziţia Moscovei, care a cerut SUA explicaţii privind desfăşurarea scutului antirachetă în Europa fără consultarea Rusiei.

Secretarul general al NATO a atras atenţia că noua doctrină a Rusiei indică NATO drept una dintre principalele ameninţări externe la adresa Rusiei, iar războiul declaraţiilor va mai continua mult timp de acum înainte. Decizia României de a găzdui componente ale scutului american antirachetă este deocamdată doar pe hârtie. Va mai trece mult timp până ea va deveni şi operaţională, timp care ne poate schimba chiar şi vecinii!