Tot uitându-mă la televizor în ultima vreme strict în interes de serviciu, am început să remarc greşelile pe care le fac televiziunile şi realizatorii TV din România. Una dintre cele mai mari este că se străduiesc prea mult, oferă produse prea complexe, intră prea adânc în detalii. Există multe emisiuni care pornesc de la o singură idee bună, dar scad în calitate din cauza unor chestii adiacente. Să le luam pe categorii:

Emisiuni cu ţâţe

Nu ştiu cine a avut primul ideea, dar ţâţele la televizor au fost una din marile invenţii ale secolului XX. Şi atunci, de ce să întinăm nobilele idealuri şi uriaşul potenţial al ţâţelor vulgarizând conceptul cu tot felul de lucruri de umplutură (invitaţi, public, scenariu, sunet)-

De exemplu, Megastar. Oamenii normali se uită la Megastar doar ca s-o vadă pe Andreea Raicu în ţinute lejere pe o scenă care oferă nenumărate posibilităţi de filmare de jos. La ce-or mai fi avut nevoie de triştii ăia care se chinuiesc să cânte sau de juriul ăla obosit-

Sau ştirile sportive de la Antena 1, cu Simona Pătruleasa. Deci, domnu’ Voiculescu, dacă vrem să aflam noutăţi din sport, cumpărăm un ziar, intrăm pe un site, ne sunăm vecinul tablagiu care ţine televizorul deschis pe Sport.ro non-stop. Tăiaţi-i, dom’le, sunetul lu’ Pătruleasa! Camera 1, gros-plan pe silicoane!

Ca să nu mai zic de Duminica in familie! Doamne, ce risipă de resurse, câţi cameramani, câţi invitaţi, câtă muncă de creaţie, totul ca să-i arăţi mamelele lu’ Răduleasca!

Sau Teo! Ei, nu, hai c-am glumit…

Emisiuni cu prea mulţi oameni

Mai există o categorie de emisiuni care au prea mulţi prezentatori/ moderatori/ realizatori. Deseori, e vorba de un singur prezentator, caz în care sunt cu unul mai mulţi prezentatori decât ar trebui.

Mă uitam zilele trecute la emisiunea “Feţele Cotidianului”, de pe Realitatea, cu Dinescu, Hurezeanu, Buşcu, Turcescu şi Ursu. Şi mă gândeam: hei, uite o emisiune care ar putea fi bună; dacă n-ar fi Turcescu… sau Ursu… sau Hurezeanu. Ia mai disponibilizaţi, măi, că oricum Dinescu vorbeşte cât pentru patru.

Sau luni am văzut prima ediţie a emisiunii Miştok Show, a comicului-expirat Viorel Gaiţă. Texte obosite, un coprezentator penibil şi invitaţi plictisitori. În schimb, mi s-a părut mişto ideea cu mesajele inventate de pe crawl, trimise, chipurile, de telespectatori. De exemplu: “Viorel, întoarce-te la Pro TV!”, semnat: Adrian Sârbu. Bună. Păi, să facă emisiune numai cu burtiera, de acum. Ecranul să fie negru. Sau să dea un film mut cu ţâţe, nu-

Şi Sinteza Zilei ar fi OK, dar fără Gâdea. Sau Cristoiu. Sau Radu Tudor. Să fie doar nebunul ăla, cum îl cheamă- Dar să nu vorbească, că-i prost. Doar să cânte!

Cronica Cârcotaşilor ar fi mişto şi aia, da’ fără nesăraţii ăia de Huidu şi Găinuşă. Şi fără cameramanul ăla cu meclă de retardat, sau celălalt, barbosul cu faţă de şofer de excavator. Glume de alea putem face şi noi acasă, băieţi, aşa că scutiţi-ne şi daţi numai gafele. A, şi ţâţele alea patru!