Nu mai este demult o noutate gargara lui Victor Ponta care a atins cote inimaginabile  ce nu se regăsesc în nici un partid. Ultima mişcare a social-democraţilor precum şi pasul înapoi făcut de Hrebenciuc îl aduc pe liderul social-democrat în postura caraghiosului care şi-a transformat partidul într-o afacere de familie. Ascensiunea socrului său, Ilie Sîrbu, în postura de lider al grupului senatorial precum şi poziţionarea fiicei acestuia în calitate de nevastă a lui Ponta şi europarlamentar bagă acest partid în buzunarul avocatului Ponta, care a uitat declaraţia publică prin care susţinea că membrii familiei sale nu vor deţine funcţii publice.

Credeam că doar PDL-ul are probleme legate de guvernarea în condiţii de criză, dar problemele partidului care-l urăşte atât de mult pe Băsescu sunt de departe mult mai mari. Zilele trecute l-am văzut pe mentorul lui Ponta, Adrian Năstase, pe ecranele televizoarelor într-o vervă de zile mari. Am crezut întotdeauna că Năstase este unul dintre cei mai buni politicieni pe care-i are România nu numai pentru că are un discurs coerent, dar pentru că are şi o cultură politică adecvată. Asta nu înseamnă că politicianul Năstase este uşă de biserică, ci doar faptul că  Năstase este mult mai responsabil de acţiunile sale politice decât mulţi alţi colegi ai domniei sale, care se arată poporului în posturi de tonomate. Odată cu mişcările şi schimbările de poziţii în cadrul PSD Năstase a făcut un anunţ cel puţin şocant pentru mine, în sensul că  l-a lansat pe Victor Ponta în funcţia de prim ministru în condiţiile în care Guvernul va cădea la moţiune sau dacă Băsescu va destitui guvernul şi va încredinţa guvernarea opoziţiei.

Deşi Năstase a anunţat că nominalizarea lui Ponta pentru funcţia de premier este o opţiune personală nevalidată de forurile de conducere ale partidului nu mă îndoiesc că ea are legătură şi cu ocuparea funcţiei de lider de grup senatorial a socrului său Ilie Sârbu. Dacă Ponta nu l-a putut disloca pe Geoană de la şefia Senatului măcar i l-a înfipt în coastă pe socrul său. În condiţiile în care declaraţiile lui Năstase se vor adeveri şi guvernul va cădea, iar PSD va avea misiunea de a forma guvernul atunci nu-l vom avea pe Ponta premier, ci pe însuşi Năstase care nu mai doreşte să ocupe funcţia la vedere şi preferă să tragă se sfori în spatele pupilului său.

Nu cred că Băsescu va demite guvernul pentru că şi el s-a săturat să se lupte cu opoziţia care nu mai doreşte nimic altceva decât capul său. Ori pentru România nu e timp de jocuri politice în situaţia actuală  aşa că nu cred că preşedintele va demite Guvernul, ci doar îl va remania. Nu cred că Băsescu nu ştie cine este în spatele politicienilor care apar pe ecranele televizoarelor şi nu cred că el nu ştie ce este în spatele nemulţumirilor legate de ministrul industriilor. Ca să n-o mai lungim, şi liberalii şi social-democraţii îi vor capul lui Videanu pentru că vor de fapt sectorul energetic al României, ultima redută strategică a ţării pe care o vor într-un fel sau altul privatizată. Dacă Băsescu le va da satisfacţie celor care au mai vrut în urmă cu doar câţiva ani complexurile energetice, precum şi ceilalţi producători de energie vom vedea. Riscând toate înjurăturile de pe lume continui să cred că sectorul energetic trebuie să aparţină Statului Român, pentru că el ţine de siguranţa naţională. Mai este puţin şi vom vedea încotro ne îndreptăm!