Speranţa de viaţă la nivel global a crescut cu 5 ani şi jumătate în intervalul 2000-2016, a precizat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), subliniind că discrepanţele dinte ţările cu venituri mari şi cele sărace persistă, potrivit AFP.

În timp ce speranţa de viaţă pentru o persoană născută în 2000 era de 66,5 ani, o persoană care a venit pe lume în 2016 poate spera să trăiască până la vârsta de 72 de ani, precizează OMS cu ocazia publicării statisticilor mondiale din domeniul sănătăţii.

Această creştere a speranţei de viaţă se explică parţial prin scăderea spectaculoasă a numărului de decese în rândul copiilor mai mici de cinci ani, în special în Africa Subsahariană, unde au fost înregistrate progrese în lupta împotriva malariei, rujeolei şi a altor boli transmisibile, potrivit OMS.

Speranţa de viaţă a crescut şi datorită progreselor realizate în domeniul luptei împotriva SIDA, care a făcut ravagii în mare parte din Africa în anii 1990.

Persistă însă diferenţe importante în ceea ce priveşte speranţa de viaţă în ţările dezvoltate comparativ cu cele în curs de dezvoltare.

În statele cu venituri mici, speranţa de viaţă este mai mică cu 18,1 ani în comparaţie cu cea din statele cu venituri mari.

Statisticile mondiale privind sănătatea realizate de OMS au fost anul acesta defalcate, pentru prima dată, pe sexe.

Potrivit datelor OMS, la naştere, numărul băieţilor îl depăşeşte pe cel al fetelor. Anul acesta, în lume, ar trebui să se nască circa 73 de milioane de băieţi şi 68 de milioane de fete, potrivit OMS.

Speranţa de viaţă în cazul femeilor este însă mai ridicată (74,2 ani) în comparaţie cu speranţa de viaţă în cazul bărbaţilor (69,8 ani).

Raportul prezintă diferenţele existente în ceea ce priveşte cauzele de deces în cazul bărbaţilor şi al femeilor: unele dintre acestea sunt biologice, altele sunt influenţate de factori de mediu şi sociali, iar altele de disponibilitatea serviciilor de sănătate şi modalitatea de utilizare a acestora.

Astfel, ''în cazul în care bărbaţii şi femeile se confruntă cu aceeaşi boală, constatăm deseori că bărbaţii apelează mai puţin la serviciile de asistenţă medicală decât femeile'', precizează OMS. În ţările în care există epidemie de HIV generalizată, spre exemplu, bărbaţii sunt mai puţini dispuşi să-şi facă un test de depistare a bolii decât femeile.

Speranţa de viaţă mai mică în cazul bărbaţilor se explică şi prin faptul că ratele de mortalitate prin suicid la nivel global sunt cu 75% mai mari în cazul bărbaţilor în comparaţie cu cele ale femeilor, în 2016.

De asemenea, ''ratele de mortalitate prin accidente rutiere sunt de peste două ori mai ridicate în cazul bărbaţilor decât în cel al femeilor cu vârste de peste 15 ani, iar ratele de mortalitate provocate de omucideri sunt de patru ori mai ridicate în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor'', a arătat OMS.