Zeci de meșteri populari la târgul din orașului lui Brâncuși

Cea de-a IX-a ediție a Târgului Meșterilor Populari s-a deschis ieri la Târgu Jiu. Zeci de meșteri atât din Gorj cât și din alte județe din țară au venit la Târgu-Jiu să-și expună marfa în speranța că vor reuși să vândă ceva. La deschidere, pe lângă meșterii populari au participat și autoritățile locale și județene care s-au arătat interesante să cumpere câte un obiect de la târg. Târgul Meșterilor Populari face parte din seria manifestărilor dedicate Zilelor Culturii Tradiționale.

Oameni de cultură, meșteri populari, dar și autoritățile locale și județene au participat ieri la deschiderea celei de-a IX-a ediții a târgului meșterilor populari care a adunat la Târgu-Jiu zeci de participanți din toate zonele țării, dar și mai mulți din Gorj. Cu deschiderea târgului au început și Zilele Culturii Tradiționale. „Este cea de-a 9 ediție a târgului meșterilor populari din România. Avem onoarea de a primi la Târg-Jiu zeci de meșteri populari din toate colțurile țării. Ne bucură enorm faptul că avem și 14 meșteri populari gorjeni. Deschiderea Târgului Meșterilor Populari estre de fapt debutul Zilelor culturii tradiționale. Marți, la ora 11, o să avem la sediul centrului o expoziție de artă populară de pe Valea Gilortului, va fi lansată o monografie  și se va acorda un premiu de cercetare”, a declarat Ion Cepoi.

Mai vor căsuțe și o masă pentru meșteri

Directorul Târgului, Pompiliu Ciolacu, s-a declarat mulțumit de cum au colaborat autoritățile locale și județene pentru organizarea târgului din acest an și pentru anul viitor a solicitat câteva căsuțe în plus, dar și o masă zilnică pentru meșterii care participă la târg. „Este un eveniment deosebit și unic în felul său. Mă bucur că se reunesc cei mai de seamă meșteri din România. Este un Târg care și-a căpătat un renume. Refuzăm mulți meșteri care nu se încadrează în arta populară românească. Deși organizarea este cea mai bună, aș avea o rugăminte la oficialitățile noastre ca să ne ajute pentru anul viitor cu confecționarea altor cinci căsuțe, pentru că unele din ele s-au mai deteriorat, și, dacă am reuși, să facem o masă pe zi pentru meșterii populari. Eu zic că nu cerem mult pentru acești oameni care ne onorează cu prezența”, a spus Ciolacu.

Iulia Vână i-a cumpărat ceva fiului său

La deschiderea Târgului Meșterilor Populari a participat subprefectul Județului Gorj, Sorin Arjoca, vicepreședinții Consiliului Județean Mădălina Ciolocoi și Ciprian Florescu, dar și cei doi viceprimari ai Municipiului Târgu-Jiu, Iulia Vână și Aurel Popescu.

Iulia Vână le-a sugerat colegilor că ar fi bine ca ei să fie primii care cumpără câte ceva de la Târg. Viceprimarul Municipiul Târgu-Jiu a și făcut acest lucru. „Mie îmi plac produsele tradiționale, autentice, lucrate de meșteri și mereu cumpăr. Cred că ar fi bine să le transmitem și tinerilor acest lucru. Eu chiar o să cumpăr ceva de la târg. Mă orientez la ceva pentru fiul meu, pentru că atunci când o să ajung acasă mă va întreba dacă i-am luat ceva. Cred că o să-i iau o brățară lucrată manual”, a precizat Iulia Vână.

Președintele Meșterilor Populari, prezent cu stand la Târgu-Jiu

La Târgu-Jiu a ajuns cu produse și Nicolae Diaconu Sofronești care este președintele Asociației Meșterilor Populari din România. Meșterul din Codlea a adus operele sale care creează universul satului românesc și care sunt unicat în lume. „Locuitorii satului sunt îmbrăcaţi exact ca în viaţa reală: le pun opinci în picioare, le fac iţari, ie sau cămaşă, cojoace, căciulă sau năframă, toate acestea din lut. Modelăm împreună (alături de fiul său n.red.) cele mai sugestive personaje şi obiecte care redau imaginea satului românesc. Facem totul folosind instrumente rudimentare. Nu îţi trebuie decât idei, restul vine de la sine. Din lut poţi să creezi un adevărat univers al satului. Facem animale, oameni, toate unicat, nu e unul la fel cu altul”.

Păpuși din dopuri și bumbac

Un alt stand care captează atenția este al Elenei Dragomir, o pensioară din Târgu-Jiu care a venit la târg  cu zeci de păpuși din dopuri, bumbac și piele. Acestea au fost făcute încă din iarna trecută și le-a realizat împreună cu soțul.

„Sunt pensionară şi iarna lucrez la păpuşele. Este a doua participare. Se vând mai greu. Sunt făcute din bumbac, piele, sârmă; capetele le-am făcut din dopuri. Fac cam câte trei pe zi, împreună cu soţul meu; totuşi sunt migăloase. Lucrăm cu sârmă, cu schelete din sârmă, trebuie să-l îndoi, să-l măsori, dintr-o singură bucată să iasă tot”, a spus Elena Dragomir.

Vizualizări: 57

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Diverse:

Citește și: